Ce pot învăța Creștinii (indiferent de confesiune) de la Părinții Bisericii Primare ?

[Seraphim7]

Ce pot învăța Creștinii (indiferent de confesiune) de la Părinții Bisericii Primare ?

Acest topic se dorește a fi o perspectivă exclusiv creștină prin prisma învățăturilor Bisericii Primare.

Nu este nici perspectiva mea personală, nici nu reflectă neapărat viziunile sau credințele mele și probabil în unele aspecte nu va reflecta nici pozițiile Bisericii Ortodoxe/Catolice sau ale cultelor protestante sau alte mișcări creștine.

Acuma dacă tot am terminat cu Iudaismul și am văzut cum stă treaba pe acolo și că ne putem duce până la porțile Grădinilor Edenului prin moartea lui Iisus Hristos,care a sfâșiat de sus până jos catapeteasma Templului Lui Dumnezeu pentru a ne permite tuturor să intrăm în Casa lui Dumnezeu și să avem acces la Pomul Vieții celei veșnice.

Am văzut deasemenea că prin Iisus Hristos am devenit cetățeni ai împărăției cerurilor și am devenit deasemenea Popor al lui Dumnezeu alături de evrei,mare atenție ei au fost și vor rămâne mereu poporul Lui.

Acum să continuăm cu dezvoltarea Creștinismului și să vedem cum a evoluat revelația lui Dumnezeu prin Iisus Hristos, după moartea Sa, și cum a fost transmisă învierea Lui și stabilirea acestui Dar făcut tuturor națiunilor.

Întrucât acest eveniment este cel mai important din istoria umanității,cel puțin din punct de vedere spiritual.

Este oare suficient să știi asta,și să citești evenimentele din Biblie?

Doar având Noul Testament poți fi sigur că este destul pentru a avea acces la Împărăția lui Dumnezeu?

Haideți să urmăm firul desfășurării evenimentelor după moartea și învierea lui Hristos, să vedem cum munca apostolilor a fost dusă mai departe și cum a ajuns acesta 2000 de ani mai târziu la noi toți.

Este o întreagă “aventură” plină de tot felul de evenimente și întâmplări unde revelația lui Dumnezeu transmisă prin Iisus Hristos a suferit extrem de multe intervenții, dispute,doctrine, interpretări, cenzură, interzicere, războaie,erezii etc…

Cum putem fi siguri că esența acestei revelații a rămas în esență aceeași?

Păi vom urmări pas cu pas cum a călătorit acest adevăr și acesta veste bună și învățătura chiar din Cuvântul lui Dumnezeu, până la fiecare dintre noi.

Vom începe cu primii Părinți ai Bisericii întemeiate de Iisus Hristos și Apostoli,cei care au primit învățătura direct de la apostoli.

Desigur voi “sări” peste partea unde apostolii “evanghelizează “ efectiv, întrucât acest episod necesita topic separat, și voi merge direct spre zona unde apostolii predau acesta învățătura direct celor imediat următori implicați în misiunea Bisericii.

Aici vom vedea cum Biserica va fi definită de învățăturile acestor Părinți ai Bisericii,care la fel ca Apostolii,nu vor fi întotdeauna de acord, însă per ansamblu vor fi in unitate.

Însă este esențial să înțelegem că acești Părinți ai Bisericii continuă în Duhul revelat, misiunea apostolică și implicit misiunea lui Iisus Hristos,deci sunt parte din revelație și păstrători ai acesteia.

Desigur acest Adevăr revelat poate nu va urma neapărat întotdeauna cursul istoric al Tradiției Creștine și nu va fi parte mereu din doctrinele oficiale ale Bisericii, însă va fi mereu prezent.

Dar la fel cum Dumnezeu trimitea mereu profeți către poporul său,inainte de Hristos,la fel și în istoria Bisericii, arunci când acesta uneori se abătea de la Cale, mereu au apărut Sfinții Părinți care au intervenit și au readus pe Cale Biserica.


Vom începe cu unul dintre primii Părinți ai Bisericii,care a primit învățătura și hirotonirea direct din mână lui Petru,ba chiar și scaunul acestuia fiind al treilea Papă sau episcop al Romei.

Îl putem identifica chiar din Noul Testament, menționat de Pavel:


(Epistola către Filipeni 4:3)-Anania
te rog de asemenea și pe tine, adevăratule Sizig, ajută-le și tu, ca unora care laolaltă cu mine s-au luptat întru Evanghelie, așa cum și CLEMENT și ceilalți împreună-lucrători cu mine, ale căror nume sunt scrise în Cartea Vieții.

Așa cum vedeți menționat este vorba despre,

Clement al Romei(decedat 99 d.Hr.)

,care așa cum am spus a fost al treilea Papă al Romei.

Ba mai mult vedem că numele acestuia este scris în Cartea Vieții.

Acuma de unde o fi știind Pavel asta,nu putem verifica,dar îl credem pe cuvânt deocamdată.

De ce a fost Clement relevant?

Hai sa vedem ce a scris.

Adică puteți parcurge și dvs epistola integral.

Începem cu o scriere extrem de importantă și anume Epistola către Corinteni sau Epistola Întâi,sa vedem câteva pasaje semnificative din acesta.

Eu mă voi opri la pasajele care mă “provoacă” într-un fel sau altul:)

Parcurgând epistola am ajuns in capitolul 4 :
„Pentru invidie și gelozie, cei mai mari dintre voi au suferit prigonire și moarte... Pentru invidie, Cain l-a ucis pe fratele său. Din cauza invidiei, Iacov a fugit de fața fratelui său. [...] Din invidie, Core, Datan și Abiron au fost înghițiți de pământ și au coborât de vii în iad, ca să fie un exemplu pentru toți oamenii.”


Numeri 16:30-33 :
„Dar dacă Domnul va face un lucru nemaiauzit și pământul își va deschide gura și-i va înghiți pe ei, cu tot ce au, și se vor coborî de vii în Locuința morților (Sheol), atunci veți ști că oamenii aceștia au disprețuit pe Domnul.”
„Pe când sfârșea de rostit toate cuvintele acestea, pământul de sub ei s-a despicat. Pământul și-a deschis gura și i-a înghițit, pe ei și casele lor, pe toți oamenii lui Core și tot ce aveau. S-au coborât de vii în Locuința morților...”


Dar iarăși prin aceste traduceri s-a ajuns din Sheol sau Locuința Morților la Hades in Greacă și Infern in latină,că mai apoi in romana sa fie tradus Iad,pe filiera ortodoxă.

Îmi cer scuze că devin iar prea ‘’critic” când identific inovații, însă dat fiind faptul că este unul dintre primii Părinți ai Bisericii este esențial să vedem cum procesau aceștia Cuvântul lui Dumnezeu.

Oricum este foarte interesant să vedem cum au dezvoltat ei atunci acest concept de Iad, preluând pasaje din Vechiul Testament care cu siguranță altceva voiau să exprime.

Acolo este mai degrabă un fenomen natural, provocat de Dumnezeu că s-a supărat pe aceia,care prin Clement devine un loc de tortură spiritual.

Continuăm acum cu gânduri mai bune,unde Clement vorbește despre cei doi prieteni și colaboratori ai săi, apostolii Petru și Pavel în capitolul 5, însă tot în aceeași temă care este laitmotivul epistolei sale și anume ura, gelozia și invidia.Probabil atunci era la modă să tratezi aceste subiecte chiar dacă scrii o epistolă a Bisericii.



„Să ne uităm la bunul apostol Petru, care din pricina geloziei nedrepte a suferit nu doar multe necazuri, ci și-a îndurat martiriul cu răbdare. Așa, după ce a dat mărturie prin suferință, a plecat în slava pe care o merita.”


„Din pricina aceleiași invidii și ură, Pavel a arătat chipul răbdării. Șapte ori a fost legat cu lanțuri, izgonit, bătut cu pietre. A propovăduit în Răsărit și în Apus, a dobândit o faimă mare prin credința sa. A învățat dreptatea în toată lumea și a ajuns până la marginea apusului. Și-a dat viața ca martir și astfel a părăsit lumea, lăsând o pildă strălucită de răbdare.”


Totuși continuă despre Pavel în felul următor:


“….și-a dat mărturia înaintea conducătorilor și a plecat din această lume și a mers în locul cel sfânt, lăsând o pildă strălucită de răbdare.”

Deci Pavel scrie in epistolă către Filipeni că Clement este in Cartea Vieții,iar aici Clement scrie despre Pavel că este în “locul cel sfânt”.

Frumos așa-i?

Un fel de bromance apostolic:)

Acuma cât de corect este din punct de vedere al revelației divine și în acord cu Cuvântul lui Dumnezeu…

Par mai degrabă așa niște dedicații și speculații, interpretări și convingeri personale pe care și le oferă ca și veridice.

Eh,aici s-a terminat cu “șmecheria “,rog cititorii protestanți să-și pună mâinile peste ochi,ori să treacă cu vederea acest pasaj:)


„Să lăsăm, așadar, deoparte grijile deșarte și deșertăciunile vieții și să ne apropiem de slava și cinstea regulii(rânduiala/tradiție) date nouă. “

Deci iată că Clement,mare prieten cu Pavel și hirotonit episcop/papă de Petru vine el și me încurcă socotelile zicând că ar trebui să se apropie de regula/rânduiala/ tradiția dată.

Dată de cine?

Păi de apostoli nu,de Biserică,de Hristos.

Iar acum, zic eu, cel mai important și chiar zdruncinător poate fi următorul aspect pe care îl identific și aici și care nu-mi dădea pace nici pe parcursul studiului Bibliei mai ales comparativ Vechiul Testament cu Noul Testament.

Însă cu acest aspect voi face un topic separat însă îmi va fi destul de greu fiindcă este un subiect extrem de sensibil.

Priviți aici un pasaj din capitolul 13 :


„Duhul Sfânt a spus: «Vedeți, vă pun înainte viața și moartea, binele și răul, și fiecare va alege ce vrea, și va avea roadele alegerei sale.”


Clement, dacă veți citi integral epistola veți vedea că face extrem de multe trimiteri la Vechiul Testament,și probabil utiliza Septuaginta.

Iată pasajul la care face referire din Septuaginta,unde vedem că nu apare Duhul Sfânt că cel care vorbește.

(Deuteronomul 30:19)-Anania
Ca martori înaintea voastră iau astăzi cerul şi pământul: viaţă şi moarte ți-am pus eu astăzi înainte, şi binecuvântare şi blestem. Alege viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi

Deci această adăugare, cum că Duhul Sfânt vorbește în mod direct apare doar in Noul Testament, și pare că o continuă și Clement,mai ales că unele cărți ale Noului Testament au fost scrise chiar în timpul vieții lui.

Deci oare mai degrabă o “conspirație” a Bisericii de a pregăti terenul pentru doctrina Sfintei Treimi.

Întrucât în Vechiul Testament nu veți găsi nici măcar un singur pasaj unde Duhul Sfânt se adresează direct sau apare ca o persoană distinctă.

El mereu vorbește prin profeți trimis de Dumnezeu,ca o putere și emanație a lui Dumnezeu.

Este mereu o forță a lui Dumnezeu activa care se manifestă trimisă de El.

....