![]() |
![]() |
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
Povestea vietii mele.
Am 40 de ani, sunt casatorit, am un copil, si o gramada de probleme. Traim impreuna cu mama mea de aprox 10luni, intr-un apartament cu 3 camere, spatios, deci nu asta e problema. In urma unor 'inginerii financiare' din partea noastra, avand niste afaceri am ramas fara apartament, acesta luandu-l banca, motiv ptr care ne-am mutat cu mama. Acum am inceput alta afacere, dar nici asta n-a fost cine stie ce . Am avut nenumarate discutii cu mama pe aceasta tema, iar in final s-a ajuns a ne da afara din casa. Eu unul consider ca am gresit in viata, dar pun aceste greseli si asupra comportamentului ei de-a lungul timpului, mai exact am fost un copil traumatizat. De cand sunt mic mama mea m-a dat diavolului la aproape orice nemultumire a ei, am fost pedepsit sa stau la colt cand greseam, am fost batut cu furtunul de la masina de spalat, nu mergeam la joaca in vacanta decat cu program 2-3ore/zi in timp ce ceilalti copii erau afara, si ceea ce este cel mai grav, mi-a spus mereu de mic copil fiind urmatoarele lucruri: n-ai sa faci nimic in viata firai al..., n-ai sa ai nici un ban firai al... o sa se aleaga praful de tot, etc si numai astfel de afirmatii. E adevarat, a facut si sacrificii crescandu-ma singura, a luptat mult, mi-a oferit destul ptr mine, a rabdat si de foame sa am eu, dar asta nu cred ca justifica acele vorbe. Mi-a mai adresat niste cuvinte pe care nu le voi uita pana la moarte: 'mai bine te nasteam mort' , 'mai bine te duceam la casa de copii' Consider din tot ce am citit pana acum despre Dumnezeu, ca aceste lucruri spuse din partea unui parinte sunt ca niste blesteme. Am mai citit ca parintii care concep un copil si nu sunt cununati in fata Domnului acel copil are numai probleme in viata(situatia parintilor mei n-o stiu, daca au fost sau nu religios casatoriti, ptr ca ei s-au despartit la scurt timp dupa ce m-am nascut eu). Mi-a tot repetat aceste lucruri in viata mereu, si tind sa cred ca si de aici sunt problemele mele. Inca o precizare, mama este un om cult, cu scoala, dar cu credinta e pe afara,(zic eu) desi zice ca e credincioasa , totusi dracuie in fiecare zi aproape. Am sa va mai spun o mica intamplare de-a mea din clasa a doua. scriam acasa o poveste, copiere dupa abcdar, si ptr ca am depasit putin liniutele caietului, si ptr ca literele nu erau asa frumos arcuite, mi-a rupt foaia, si iar si iar, , mi-a apasat cu stiloul pe caiet pana a rupt foaia, mi-a tras vreo cateva palme, iar in final n-a mai avut cine sa scrie povestea caci eu eram terminat de plans, si a scris-o ea. Acum am la dvs urmatoarea intrebare si rugaminte: Ce am gresit eu copil fiind sa fiu astfel tratat(si mai sunt multe de spus dar nu e spatiu), si daca acele vorbe care mi le adreseaza permanent, sunt cazuza vietii mele distruse. Nu vreau s-o denigrez, nu va cunosc nu ma cunoasteti, dar vreau sa aflu de la oamenii care cunosc si iubesc religia si pe Dumnezeu adevarata realitate, si felul cum vad aceasta intamplare si aceste lucruri. Va multumesc si va rog sa ma scuzati ptr lungimea textului. Astept cu nerabdare replicile Dvs , oricare ar fi ele. Vreau sa va mai spun ca o iubesc pe mama mea, ptr ca e mama. |
#2
|
|||
|
|||
![]()
Nu ar fi rau sa ne dai si un nume, pentru a ne putea ruga si pentru tine
Dumnezeu sa-ti ajute si sa te lumineze pe calea ta Rugaciunea deasa, postirea si participarea la Sf.Liturghie si Sf. Maslu iti va ajuta neintirziat Cred ca cel mai important este sa nu-ti pierzi nadejdea in Dumnezeu , nu-l uita! si ai sa vezi ca o sa fie bine Nici acum la 40 de ani nu este prea tirziu sa pui punct felului in care percepi pozitia in care te afli, cea de fiinta care a suferit din cauza mamei. Incearca sa o intelegi si sa o iubesti cum de fapt o si faci...asta este bine , inseamna ca poate in inima ta ai si iertat-o , este un inceput...si poate faptul ca amintesti ce ti-a facut in copilarie este o simpla lamentare care poate nu te mai afecteaza in asa mare masura Incearca sa te uiti in ochii ei si sa-i ceri iertare! Dumnezeu este mare! Slava tie Dumnezeul meu, slava tie!...incearca sa repeti in fiecare dimineata... |
#3
|
|||
|
|||
![]()
se vede ca mama ta nu prea e dusa la biserica, daca dracuie in fiecare zi...ce trist, trebuie sa iti fie tare greu sa traiesti cu un asemenea om in casa. si pe mine ma cam exaspereaza uneori sotul meu ca da naibii o gramada (dar macar o face pe spaniola, nu pe romaneste, asa ca nu ma zgarie asa tare pe urechi) si i-am si spus de nenumarate ori sa nu mai faca, ca nu fara motiv are o gramada de probleme, de multe prostii ce scoate pe gura.
referitor la intrebarea ta, stii ca blestemele neavenite se intorc in capul celui care le trimite; asa ca eu una nu cred ca situatia ta se datoreaza sine qua non exceselor verbale ale mamei. s-ar putea insa ca tu in subconstient sa fi absorbit aceasta informatie si sa fii convins ca totusi ea este cauza, cum ar veni ai un fel de credinta negativa, care de fapt ea este cea care iti afecteaza viata. ce sa faci? pai, daca as fi in locul tau, m-as ruga la Dumnezeu sa ma ajute sa ma pun pe picioare din toate punctele de vedere, un prim pas fiind recapatarea optimismului, pe care cred ca fiecare dintre noi il are in sange, si a capacitatii de sustinere financiara proprie, astfel incat sa va puteti muta cat de curand in casa voastra, singuri. Asa sa va ajute Dumnezeu! |
#4
|
|||
|
|||
![]() Citat:
asta in cazul in care iertarea de care faci caz se refera la subiectul discutat aici. ca altfel, sa vorbim de dragul de a vorbi, in jurul unor idei fixe, nu ajungem prea departe. |
#5
|
|||
|
|||
![]()
Eu cred ca aceste probleme si incurcaturi se datoreaza si atitudinii mamei ,dar judecatile Domnului sunt necunoscute si caile lui la fel ,atitudinea mamei l-a adus pe fiu la Dumnezeu.
Ar trebui sa te spovedesti curat ,sa mergi la sf.Liturghie ,post ,rugaciune si viata ti se va schimba. "Cautati imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate vi se vor aduga voua." Blestemele sunt foarte rele ,cuvantul e foarte puternic dar ele il osandesc mai ales pe cel care le spune si il duc in gheena. Cand cel blestemat este credincios nu au nici o putere. |
#6
|
|||
|
|||
![]()
verdict-crima ca-n filme:
te simtzi un ratat la 40 de ani, itzi faci mila de tine pentru parere buna de sine shi dai vina situatziei tale pe mama shi pe traumele copilariei, ashteptand slava de la oameni, de la noi shi de la ceilaltzi... :angry: ai abordat un ton foarte naiv pentru a impresiona, pe cine vrei sa pacaleshti? poi se vede de la o poshta ca o mama ramasa singura cu un copil a facut tot ce i-a stat in putintza pentru ca copilul ei sa aiba carte shi astfel sa aiba parte... dumneata spui ca te-a blestemat... oho cat injura sufletul omului fara cuvinte... orice manie este o crima orice nemultzumire este un cutzit infipt in inima cuiva... iar dumneata te miri ca a fost sloboda la gura o femeie singura poi shtii dumneata cu ce se confrunta zidezi pe la servici?... spui ca dracuia un copil neascultator... dumneata cum te comportzi cu copilul tau... sa vedem cum o sa te abtzii... spui ca tzi-ai pierdut casa... ca tzi-a luat-o banca... acum te-ai acuiat la ea shi poate vrei sa pui shi casa ei la joc sa ramanezti totzi pe drumuri... sa nu-tzi inchipui ca atunci cand te va dracui dumnezeu v-a fi de partea ta... precis acum tzi-a intrat in gand sa o duci la caminul de batrani ca e rea shi senila... sau ce vrei sa insinuezi? Dar acum sa revin la toane mai bune, dumneata ar trebui sa fi foarte fericit sa ai asha o familie shi sa fi langa mama ta, ar trebui sa fi plin de fericire shi iubire, mai ales daca ai un copilash, shi nu trebuie sa tragediezi sau sa deznadajduieshti... nu ai de ce, lumea oricum te va considera un ratat sau un sarantoc sau un nebun... deci n-are rost sa-tzi faci probleme pentru parerea gLumii despre tine... dumneata ar trebui sa-tzi vezi de dragoste shi Mantuirea de la Dumnezeu, care nu se implineshte prin bani ci prin rabdare... sfanta rabdare intru sfatul cel bun :) |
#7
|
|||
|
|||
![]()
stiu ca e greu, dar incearca sa o ierti...asta inseamna sa uiti tot ce-a facut. gandeste-te ca omul la furie spune multe...si poate ca n-a vrut sa zica lucrurile alea ca sa-ti faca tie viata amara. Ii era greu sa te creasca singura. Si eu am fost bauta de parinti dar nu simt niciun sentiment de ura pentru ei pentru ca ma bateau ca sa inteleg ca ce am facut era gresit si sa nu mai fac alta data...asa au fost ei educati de parintii lor si de societatea in care au copilarit. Mergi la biserica duminica si roaga-te pentru ea si pentru tine si ai sa vezi cum Dumnezeu te va ajuta in afaceri, in relatia cu mama ta si in tot ce-ti este de folos :). Doamne-ajuta!
|
#8
|
|||
|
|||
![]()
In esecurile pe care le avem in viata avem obiceiul sa dam vina pe cineva.
E bine sa incercam sa ne cunoastem si sa dam vina pe noi ,caci daca am fi desavarsiti si Dumnezeu ar fi cu noi in tot ceea ce facem. Mama trebuie iertata si prin rugaciuni si pomeniri ea poate fi adusa de copii la credinta. Nu putine sunt cazuri de acestea. |
#9
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#10
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Cred ca am facut o greseala postand aceasta poveste, se vede rautatea din tine, eu nu insinuez nimic asa cum ma acuzi, esti mai rau decat RAUL facand acele afirmatii! Va multumesc tuturor celor ce mi-ati raspuns, am avut ceva de invatat de la voi, si voi mai avea. |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Povestea vietii mele | cipribm | Intamplari adevarate | 11 | 12.11.2009 20:00:55 |
Visele mele | patinina34 | Generalitati | 20 | 15.02.2009 02:29:26 |
Parintii Vs Iubirea vietii mele ! | dorul3tz | Generalitati | 30 | 22.01.2009 16:30:54 |
tot cea cu problema surori mele | georgyana_op | Generalitati | 3 | 12.01.2009 10:49:05 |
Parintii vs iubirea vietii mele-Hristos!!! | alexandra28again | Generalitati | 22 | 07.12.2008 23:07:18 |
|