Organizari parastase

Ce sunt pomenile?

In cultul mortilor, milostenia in numele celor decedati poarta numele de "pomana". Radacina slava a cuvantului inseamna "a numi, a aduce aminte". Asadar, pomana nu inseamna doar a te impartasi de mancarurile pregatite pentru acest moment. Ea inseamna in primul rand rugaciune pentru cel trecut la cele vesnice. Pomana se ofera ca gest de incredere ca te vei ruga pentru cel decedat.

Biserica a randuit sambata ca zi de pomenire a celor trecuti la cele vesnice.

Zilele de pomenire individuala a mortilor in Biserica Ortodoxa sunt urmatoarele: ziua a treia, ziua a noua, a patruzecea dupa moarte, la un an, timp de sapte ani dupa decesul persoanei. Facem precizarea ca rudele se pot ruga neincetat pentru cei adormiti, dar in mod special in perioadele mentionate.

Nu se fac parastase in urmatoare zile si perioade din cursul anului:

a) Duminicile de peste an;

b) In cele douasprezece zile dintre Nasterea si Botezul Domnului;

c) De la lasatul secului de carne pana la sambata intai din Postul Mare, sambata Sfantului Teodor;

d) Din sambata Floriilor pana in Duminica Tomei;

e) La praznicele imparatesti sau sarbatori mari;

- In timpul Postului Mare, nu se face parastas in zilele de rand (luni, marti, miercuri, joi, vineri), deoarece in aceste zile nu se face liturghie obisnuita sau deplina.

- Este de dorit ca pomenirile sa se faca legate de savarsirea Sfintei Liturghii, aceasta fiind cea mai importanta slujba de mijlocire pentru cei morti. Daca nu este posibil de fiecare data, cel putin la 40 de zile, la un an si la sapte ani, ar fi de dorit ca parastasul sa urmeze dupa Sfanta Liturghie.