Aici, Pavel îl numeşte adormit şi mort pe Creştinul ce se află în păcate, pentru că cel păcătos este cu adevărat împuţit, precum şi mortul este împuţit, nemişcat şi nelucrător. La fel, şi cel ce doarme este nemişcat, şi de aceea vede visuri şi îşi năluceşte unele în loc...