Invata pe ceilaiti sa se roage, sa spuna neincetat " rugaciunea "

Fiul meu, parinte binecuvantat, mila, luminare, putere, pace si iubire, si imbelsugat harul Domnului sa fie peste sufletul tau binecuvantat.

Dumnezeu sa-ti trimita inger bun inaintea fetei tale pentru a-ti indrepta pasii pe calea pacii dupa voia Lui cea sfanta.

Fiul meu, cu adevarat preaiubit, care prin nobilele tale sentimente ai castigat iubirea mea.

" Sa se bucure sufletul tau coplesit de lumina cea imbucuratoare. Ca pe Moise sa te acopere pe tine Acoperamantul Sfant al Rasuflarii noastre celei preadulce, al Preacuratei Fecioare Nascatoare de Dumnezeu, impreuna cu toti fiii tai, asa cum a vazut in Constantinopol duumnezeiescul Andrei, cel nebun pentru Hristos. Sa curateasca dulcele Iisus cu pecetea Sa cea sfanta mintea si inima ta si toata lucrarea ta cea iubitoare de Dumnezeu, pentru ca sa nu gaseasca vrajmasul loc de lucrare. Sa incununeze si sa binecuvanteze Domnul la cea de a doua Venire a Sa faptele tale cele bune, savarsite cu dragoste de la inceputul si pana la sfarsitul vietii tale. Sa imbogateasca pe toti fiii tai cu darul Sau cel bogat si harul ceresc, sa se faca flori bine mirositoare ale paradisului, pentru ca vazandu-le sa se bucure inima ta in ziua aceea. "

Ma bucur si eu, cel lipsit de orice lucru bun, vazandu-va pe voi ca pe niste flori raspandind mireasma faptelor bune. Aceasta imi aduce bucurie si veselie si bogatie in saracia mea, lauda multa; pentru ca sunt parinte al unui fiu bun si bunic al multor nepoti. Prin lucrarile tale duhovnicesti Se slaveste Tatal, Se bucura Fiul si Se veseleste Duhul Cel Sfant.

Multumirea mea cea multa catre Domnul se urca pana in al saptelea cer. Stau marturie rugaciunile mele. Te rog sa-mi trimiti numele celor care sunt in jurul tau sa le pomenesc atunci cand ma rog.

Invata pe toti sa se roage cu mintea, sa spuna neincetat rugaciunea : " Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma ".

La inceput cu buzele, apoi cu mintea. Apoi cu mintea si cu inima. Si vor afla, astfel, in curand calea vietii, poarta paradisului; poate chiar aceasta rugaciune va deveni paradis inlauntrul lor.

Rugaciunea inimii nu se teme de ratacire. In afara de faptul ca cineva ar fi patimas si ratacit de la sine. In rugaciunea inimii, numai ce patrunde mintea in inima, deodata dispare intunericul, se asterne pacea, se linisteste totul, se bucura, se indulceste, se opreste, se curateste. Se bucura si devine curat de patimi ca un copil mic. Madularele trupului care smintesc pe om atunci devin linistite, umile.

De aceea, cine doreste, sa incerce aceasta miere, si se va face in el izvor de bucurie si veselie duhovniceasca. In afara de faptul ca este cineva viclean, ipocrit, invidios, iubitor de arginti, iubitor de placeri, insetat de glorie, patimas in general si vrea sa se roage pentru a ramane cu buna voie in patimile sale, fara parere de rau si fara sa doreasca indreptarea. Acela dispretuieste pe fata lucrarea rugaciunii si mila Domnului. Rugaciunea ajuta pe toti, dar fiecare trebuie sa se straduiasca dupa putere. Iar Dumnezeu, dupa dorinta fiecaruia, ii daruieste harul Sau. La cel care se roaga si nu se pocaieste, sau rugaciunea se va opri, sau cel care se roaga se va rataci.

In special femeile sunt cele care inainteasza mai usor in rugaciune. Mai ales datorita spiritului de renuntare de sine si ascultarii pe care o arata fata de duhovnicul lor. Dar, pe cat de repede inainteaza, pe atat de usor se si ratacesc, daca pasesc fara atentie.

Nu este numai rugaciunea, ci si atentia. Sa fii cu trezvie in ceea ce priveste gandurile, sa le stapanesti cu multa iscusinta. Altfel, te vor stapani ele. Si vei deveni jucarie a demonilor. Nu am vazut suflet rugator care sa inainteze fara marturisirea completa a gandurilor ascunse.

Fiul meu, vrei sa zdrobesti capul sarpelui ? Spune toate gandurile tale cu claritate la spovedanie. In viclesugul gandurilor sta puterea diavolului. Tii gandurile in tine ? Acesta se ascunde acolo. Le arati la lumina ? Dispare. Si atunci se bucura Hristos, rugaciunea inainteaza si lumina harului aduce mangaiere, linisteste mintea si inima ta.

Asadar, parinte draga, aceasta femeie despre care imi scrii este un suflet sfant. Dar ai grija sa-i explici cele ce-ti scriu aici, pentru ca sa fie cu atentie. Vrajmasul nu doarme si uraste oamenii si face orice pentru a-i insela. Aceasta femeie, pentru ca sufera atat de mult din partea barbatului ei, este mangaiata de Dumnezeu cu astfel de mangaieri si vedenii. Dar nu trebuie sa considere ca principala putere a sufletului toate acestea, deoarece va interveni cel viclean si repede o va rasturna.

Principala putere a " rugaciunii " si puterea doritoare a sufletului sta in curatirea inimii prin intermediul rugaciunii mintii. Ce spune Domnul ? " Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu " . Nu spune : " Fericiti cei ce au vedenii, revelatii, descoperiri ". De aceea nu trebuie sa se bucure mult de acestea, chiar daca vin de la Dumnezeu. Sa se bucure atunci cand vede ca mintea a gasit inima si ramane inlauntrul ei.

Atunci se linisteste tot trupul, isi afla linistea si sufletul, tresalta inima, se lumineaza toate puterile mintii si curg lacrimile suvoi. Toate poate sa le prefaca cel viclean, dar acestea despre care vorbim acum nu poate sa le imite. Si altceva : atunci cand vede ceva sa nu spuna decat duhovnicului, nimanui altcuiva.

Toate acestea se intampla acum pentru ca sufera foarte mult si pentru ca are mare simplitate si multa frica de Dumnezeu. Dar ele nu raman pana la sfarsit. Cand cel viclean va gasi modalitatea potrivita, le va rasturna. Si dupa aceea se preschimba in ratacire. De aceea este nevoie de multa atentie si de smerenie. Sa se socoteasca pe sine ca un vierme pe pamant. Sa primeasca drept adevarat numai ceea ce ii va spune duhovnicul sau. Iar daca incepe sa primeasca toate acestea, peste putin timp se va imbolnavi mintea ei si va primi toate lucrarile diavolesti si prostesti ca adevarate si ca trimise de Dumnezeu.

Ce va fi dupa aceea ? Omul devine batjocura diavolilor. Il vor insela cu lucruri scrise si cu vedenii, cu viziuni si descoperiri, cu simboluri si numere, cu prejudecati si ghicituri si o multime de alte superstitii. Dumnezeu sa fereasca de o astfel de ratacire.

De aceea, parinte, ai grija si Cuviosia ta sa o smeresti intotdeauna, ca nu cumva sa se intample sa se schimbe si sa fie stapanita de mandrie.

Cat despre fratele care face rugaciunea, ai grija sa-l indrepti cu cele ce iti spun acum, pentru a se vindeca de suferinta sa. Acest lucru l-au patit si unii calugari aici, la noi. Nu este har aceasta lucrare. Este zel, sange, putere, demon, patima, sete, orgoliu, dragoste; toate la un loc amestecate. Trebuie sa intre fiecare la locul sau, si abia atunci va fi bine.

Intai de toate, are nevoie la inceput de post foarte aspru. Sa se subtieze sangele, sa se smereasca ininia din care izvoraste placerea cea necuviincioasa. Trebuie apoi sa-si impuna si alte stradanii in timpui nopiii, care sa ajute rugaciunea. Apoi, trebuie sa fie foarte atent cu mintea, sa nu fuga mai jos de inima, la cele de sub pantece. Sa nu-si imagineze diferite alte lucruri. Sa o pastreze nemiscata in varful inimii. Sa nu respire des, ci sa spuna aproximativ de cinci ori rugaciunea la o respiratie, sau de mai multe ori, daca se poate. Si, daca simte ca se trezeste trupul, sa se scoale in picioare si sa-si tina respiratia cat poate rezista. Iar daca ii trece multa placere prin inima, acesta sa o impiedice, sa nu o caute, ci sa o respinga.

Iar cand va veni harul, vor inceta toate planurile vicleanului, pentru ca acesta le anuleaza pe toate. Harul vine ca adiere usoara, ca suflare foarte fina si binemirositoare si, mai intai, face sa moara trupul si inviaza sufletul. Lumineaza mintea si-l invata pe om toate. Citeste scrisoarea si la obste, ca sa auda toti, sa invete sa se smereasca. Sunt unii care alearga fara frau, fara masura si fara discernamant. Eu asa vad lucrurile de aici, asa mi se arata.

Omul nu trebuie numai sa alerge, ci trebuie sa masoare si diferitele stadii. Nici sa ramana in urma, sau sa neglijeze alergrea, nu trebuie. Mi se pare ca sunt unii care sunt biruiti de somn. Ai grija de ei ca sa nu-si neglijeze indatoririle lor, pentru ca fiecare zi se masoara cu ale sale. Sa puna, asadar, din nou inceput bun. Sa se sileasca pentru a lucra rugaciunea. Sa se adune si sa pastreze mintea in inima si sa spuna rar rugaciunea. Noi le dorim ca sa afle cat mai repede mila Domnului.

Spune-le ca, mai intai, sa coboare o data cu respiratia mintea in inima. Apoi, rasuflarea sa intre si sa iasa o data cu rugaciunea, iar mintea sa ramana inlauntru. Sa fie tinuta acolo cu forta. Sa nu fie lasata nicicum sa iasa. Si daca va reusi sa stea, atunci se savarseste intalnirea a doi indragostiti, care nu s-au vazut de multi ani. Iubire, bucurie si gingasie cereascai. Dar la inceput este nevoie de multa osteneala si multa transpiratie.