Ion Sirbu

eot, istoric

SÎRBU ION, preot, istoric.

N. 19 febr. 1865, în Rudăria (azi Eftimie Murgu), jud. Caraş Severin, într-o veche familie de preot, decedat la 15 mai 1922, în Rudăria.

Studii secundare la Caransebeş Debreţin, Bratislava şi Braşov, superioare (Istorie şi Filosofie) la Universităţile din Jena şi Viena (1886- 1890); doctorate la Viena în 1899, cu o teză despre politica externă a Lui Matei Basarab (tipărită la Leipzig). Studii de teologie la Facultăţile din Jena (un semestru), Viena (un semestru 1887/88), Cernăuţi (1907/8), cu examene de diferenţă şi absoivire la Institutul teologic din Arad (1909). Face cercetări în arhivele de stat şi imperiale din Viena, apoi în cele din Bucureşti, pentru a strânge material în vederea elaborării unei monografii despre Mihai Viteazul. Profesor la Seminarul `Central" (1901-1902) şi la şcoala comercială din Bucureşti (1902- 1904), prim custode al Bibliotecii Fundaţiei `Carol" din Bucureşti (1902-1904), referent şcolar la Episcopia din Caransebeş (1905), preot în Rudăria (1910-1922), administrator protopopesc al Mehadiei (1910-1920); membru în Adunarea eparhială a Caransebeşului şi în Congresul Natţonal Bisericesc al Mitropoliei Ardealului, membru în Marele Sfat Naţional ales la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Unul dintre fondatorii şi conducătorii `Ligii bănăţene", în 1919, care avea ca scop informarea opiniei publice despre drepturile româneşti asupra Banatuluiş a facut parte din delegaţia românilor bănăţeni trimisă la Paris pentru a prezenta un memoriu Conferinţei de Pace în acest sensş deputat în primul Parlament al României întregite din partea Almăjului. `Medievist de mare erudiţie", a publicat două monografii temeinice despre Matei Basarab şi Mihai Viteazul, remarcate în literatura de specialitate românească şi străină.

Lucrări:

v      Matei Vodă Basarab auswartige Beziehunghen, 1632-1654 (Zur Geschichte des europaischen Orientes), Leipzig, 1899,356 p.; ed. rom.:

v      Relaţiile externe ale lui Matei Vodă Basarab, 1632-1654. Traducere şi ediţie îngrijită de Rudolf Graf, postfaţă de Stefan Stefănescu, Timişoara, 1992, 253 p.,

v      Istoria lui Mihai Vodă Viteazul domnul Ţării Româneşti. Răzmirăţele şi politica lui din afară (dimpreună cu întâmplările atingătoare din ţările vecine), vol.I, Bucureşti, 1904, XVI + 596 p. (distinsă cu marele premiu `Năsturel" al Academiei); vol.II, partea I, Bucureşti, 1907, VIII + 344 p. (neterminată reeditată la Timişoara în 1976 de Damaschin Mioc cu prefaţă şi biografie de St. Stefănescu).

<

13 Februarie 2009

Vizualizari: 672

Voteaza:

Ion Sirbu 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.