Macarie Cronicarul
MACARIE, episcop cronicar.
N. sfârşitul sec. XV, decedat la 1 ian. 1558, la Roman.
Călugărit probabil la mănăstirea Neamţ, `ucenic" al viitorului mitropolit Teoctist II, pentru care a şi copiat multe manuscrise.
Probabil egumen la Neamţ, apoi la Bistriţa, episcop la Roman (23 apr. 1531 -d. 2 martie 1548), înlăturat, din nou, în scaun din iun. 1551 până la moarte.
La îndemnul său, Petru Rareş a ridicat catedrala episcopala din Roman existentă şi azi - şi mănăstirea Râşca (la cea din urmă şi-a adus contribuţii materiale şi episcopul). Este autorul unei Cronici în limba slavonă, în două variante: prima expune faptele petrecute de la moartea lui Stefan cel Mare (1504) până la 1542. iar a doua de la 1504 la 1551; figura centrală a Cronicii este Petru Rareş.
In 1556 Macarie a tradus în slavoneşte şi a rânduit pe articole, după alfabetul său, colecţia bizantină de legi intitilată Sintagme sau Nomocanonul lui Matei Vlastareş, cerută de Alexandru Lăpuşneanu (în 1561 trimisă ţarului Rusiei Ivan IV cel Groaznic).
<
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.