Melchisedec Stefanescu

iscop, istoric

ŞTEFĂNESCU MELCHISEDEC (din botez Mihail), episcop, istoric.

N. 15 febr. 1823, în Gârcina,jud. Neamţ, în familie de preot, decedat la 16 mai 1992, în Roman.

Studii la Seminarul de la Socola (1934 - 1841 şi 1842/43), apoi la Academia duhovnicească din Kiev (1848 - 1851), unde a obţinut titlul de `magistru în teologie şi litere". Învăţător în şerbeşti - Neamţ (1841-1842), profesor suplinitor la Seminarul de la Socola (1843-1848) din nou profesor la acelaşi Seminar (1851 - 1856). profesor şi director la Seminarul din Huşi (1856- 1861); călugărit cu numele Melchisedec (1843), hirotonit ierodiacon (1844) la Socola, apoi ieronionah în Lavra Pecerska din Kiev (1851), protosinghel (1952) şi arhimandrit (1853). Locţiitor de episcop la Huşi (1861 - 1864), fiind hirotonit arhiereu cu titlul `Tripoleos" în 1862, locţiitor (1864), apoi episcop eparhiot - numit prin decret semnat de Al.I. Cuza - al noii eparhii a Dunării de Jos, cu reşedinţa în Ismail (1865 - 1879); la 22 febr. 1879 ales episcop al Romanului, unde a păstorit până la moarte.

Însufleţit patriot, a luptat pentru unirea Principatelor, fiind ales membru în Divanul Ad-Hoc (1957), a sprijinit reformele lui Al.I. Cuza şi Războiul de Independenţă, a fost ministru al Cultelor (1860), membru de drept în Senatul Românieiş i se încredintează o misiune politică în Rusia (1868). Precursor al ecumenismului, fiind delegat de Sf. Sinod la Conferinţa vechilor catolici de la Bonn (1875). Ca membru al Sf. Sinod, a prezentat o serie de memorii pentru prosperarea vieţii bisericeşti, ameliorarea stării materiale a clerului, dar mai ales în legătură cu recunoaşterea autocefaliei. A trimis tineri la studii în Rusia (Gavriil Musicescu, Silvestru Bălăneşti, Constantin Nazarie ş.a.). Prin testament, crează o fundaţie din care să se acorde burse de studii la Academia duhovnicească din Kiev; biblioteca şi colecţia sa numismatică le-a daruit Academiei Române.

0 serie de realizări gospodăreşti la cele trei eparhii pe care le-a cârmuit.

Ca profesor de seminar a publicat numeroase manuale didactică, majoritatea prelucrate după cele ruseşti. A fost unul dintre istoricii de seamă ai vremii saleş a publicat documente slavone, inscripţii şi însemnări din bisericile din Moldova, monografii de eparhii, biografiile unor ierarhi etc. La 10 sept. 1870 ales membru activ al Academiei Române (la sesiunile ei a prezentat comunicări, referate etc.).

Manuale

v      Manual de Liturgică, Iaşi, 1853, X + 132 p. (ed. a II-a Bucureşti, 1862, XII+ 185 p., prelucrare după Ivan Scvortev);

v      Manual de tipic, Iaşi, 1854, 100 p.;

v      Teologia dogmatică a Bisericii Ortodoxe catolice de Răsărit, laşi, 1855, VIII + 419 p.;

v      Scurtă introducere în cursul ştiinţelor teologice, Iaşi, 1846, VI + 168 P.;

v      Catehismul ortodox, Iaşi, 1857, VIll + 206 p. (trad. după Filaret at Moscovei);

v      Introducere în sfinţitelecărţi aleVecjiului şi Noului Testament, 2 vol., Iaşi, 1860, 230 + 223 p.;

v      Teologia Pastorală, parte tradusă, parte prelucrată, Bucureşti, 1862, 280 p.

v      Alte manuale au răms în manuscris

Lucrări:

v      Cronica Huşilor şi a Episcopiei cu aseminea numire, Bucureşti 1869, IX + 463 + 175 p. + 3 foi;

v      Cronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, 2 vol., Bucureşti, 1874- 1875, IV + 352 p. (I) + VI + 239 p. (II);

v      Lipovenismul, adică schismaticii şi ereticii ruseşti....... Bucureşti, 1871, 547p. (tradtisă în greceşte şi tipărită la Constantinopol în 1876),

v      Relaţiuni istorice despre ţările române din epoca de la finele veacului al XVI-lea şi începutul celui de al XVII-lea, Bucureşti 1982, 55 p.;

v      Memoriu despre Tetraevanghelul lui Stefan cel Mare de la Humor şi Tetrrevanghelul mitropolitului Grigorie de la Voroneţ Bucureşti, 1882;

v      Inscripţia de la mănăstirea Războieni, Bucureşti, 1882,48 p.;

v      O vizită la câteva mănăstiri şi biserici antice din Bucovina, Bucureşti, 1883, 65 P.;

v      Inscripţiunile bisericilor armeneşti din Moldova, Bucureşti, 1883; 71 p.;

v      Catalog de cărţile sârbeşti şi ruseşti, manuscrise vechi ce se află în biblioteca mănăstirii Neamţ, Bucureşti, 1983, 71 P.;

v      Papismul şi starea actuală a Bisericii Ortodoxe din Regatul României. Bucureşti, 1883, 110 p..;

v      Vizita şi scrierile lui Grigore Tamblac, Bucureşti, 1884. 109 p.;

v      Notiţe istorice şi arheologice adunate de pe la 48 de mănăstiri şi biserici antice din Moldova, Bucureşti 1885, 318 p,

v      Schiţe biografice din viaţa mitropolitului Ungrovlahiei Filaret II (1792) şi a altor persoane bisericeşti contemporane cu dânsul, Roman, 1886, 69 p. (şi Bucureşti, 1987, 80p.);

v      Viaţa şi minunile cuvioasei maicei noastre Paraschevei cei nouă şi istoricul sfintelor ei moaşte, Bucureşti, 1989, 65 p.;

v      Tratat despre cinstirea şi închinarea icoanelor în Biserica ortodoxă şi despre icoanele făcătoare de minuni din România, Bucureşti, 1890. 49 P,

v      Biserica Ortodoxă în luptă cu protestantismul, în special cu calvinismul în veacul al XVII-lea şi cele două sinoade din Moldova contra calvinilor, Bucureşti, 1890, 116 p. ş.a.

v      Câteva lucrări de istorie bisericească i-au rămas în manuscris.

v      A tradus din Iimba germană (după K. J. Hefele) 64 de cuvinte sau predici ale Sf. loan Hrisostom orânduite după sărbători şi duminici (Bucureşti, 1 883), iar din slavoneste şi greceste câteva cărţi de slujbă.

v      Se adaugă la toate acestea numeroase discursuri, dizertaţii, memorii, citite în Sf. Sinod (de pildă: Biserica ortodoxă şi calendarul, 1881, 44 P.;

v      Memoriu pentru cântările bisericeşti în România, 1881, 28 p.;

v      Studiu despre ierarhia şi instituţiunea sinodall în Biserica ortodoxă a Răsăritului în genere şi despre ierarhia instituţiunea sinodala în Biserica Ortodoxă Română, 1883,75 p.);

v      O Carte de rugăciuni, 1884, 233 p.;

v      Corespondenţă (publicată mai târziu).

<

13 Februarie 2009

Vizualizari: 1046

Voteaza:

Melchisedec Stefanescu 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.