STANCA SEBASTIAN, preot, istoric şi scriitor.

N. 17 oct. 1878, în Petroşani, jud. Hunedoara, în familie de preot, decedat la 9 nov. 1947, în Sibiu.

Studiile secundare la Gimnaziul evanghelic-Iuteran din Sebeş (1890-1893) şi la Liceul ortodox Ţndrei Şaguna" din Braşov (1893-1898), iar cele superioare la Institutul teologic din Sibiu (1898 - 1901) şi la Facultatea de Litere a Universităţii din Budapesta (1901-1905), cu doctoratul în 1910. A fost preşedintele Societăţii literare `Petru Maior" din Budapesta, în 1902 s-a numărat printre cei 12 studenti români care au pus bazele revistei `Luceafărul" la Budapesta, a lucrat în redacţia ziarelor `Poporul Român" în Budapesta (1901-1906 şi 1907), `Telegraful Român" din Sibiu (1906) şi `Lupta" din Budapesta (1907). Preot paroh în Vulcan, jud. Hunedoara (1907-1911), apoi în Sebeş, jud. Alba (1911 -1919), asesor referent şcolar în noul Consistoriu eparhial ortodox român din Cluj (1919-1921), apoi la Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului, înfiinţată în 1921 (din 1922 consilier la secţia bisericească), deţinând acest post pând în 1940; în acestă calitate a redactat foaia eparhială `Renaşterea" (din 1923) şi a organizat muzeul eparhialş hirotesit protopop, apoi iconom stavrofor; membru în Adunarea eparhiala din Cluj şi în Congresul Naţional Bisericesc, membru în secţia istorică a Astrei. A publicat o serie de lucrări de istorie bisericească locala, nuvele, schiţe, amintiri, traduceri, prelucrări etc.

Lucrări teologice şi istorice:

v      Pocăiţii, Studiu pentru combaterea sectei pocăitţlor, Sibiu, 1913, 272 p.;

v      Pâinea vieţii, Carte de rugăciuni pentru toti creştinii, Cluj, 1931, 232 p.

v      Contribuţia preoţimii române din Ardeal la înfiinţarea revistei `Luceafărul` de la Budapesta, în războiul pentru întregirea neamului (1916-1919), Cluj, 1925, 179 p.;

v      Carmen Saeculare. Preoţimea română din Ardeal în slujba idealului naţional, Cluj, 1927,20 p.;

v      Biserica ortodoxă din Sebeş, Cluj, 1928, 35 p.;

v      Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleaului şi CIujului, 1919-1929, Cluj, 1930, 165 p.;

v      Mănăstirea de la Râpa Râmeţului, Cluj, 1936;

v      Propaganda uniaţiei în Munţii Apuseni, în RT, an. XXVII, 1937, nr. 6, p. 213-218 şi nr. 7-8, p. 269-272; an. XXVIII,1938, nr.7-8, p.336-340; an.XXIX, 1939, nr. 10-11, p. 412-422;

v      Viaţa şi activitatea lui Vasile Moga. 1774-1845, Cluj, 1939, 125 p.

v      Cipariu Timotheus, Petroşani, 1910, 74 p. (teză de doctorat în limba maghiară);

v      Conferinţe despre Mihai Viteazul, George Dima, Gheorghe Lazăr, Ciprian Porumbescu, toate tipărite.

Lucrări literare:

v      Pribegii, Comedie din viaţa meseriaşilor, în două acte. Localizare după I. Nestroy, Sibiu, 1910, 4 f. + 46 p.;

v      Bucătăreasa. Comedie într-un act. Prelucrare după Teodor Abt, Braşov, 1911, 22 p.;

v      Lazar diacul. 0 întâmplare adevărată, Bucureşti, 1923, 40 p.;

v      Fiul cantonierului şi alte novele, Bucureşti, 1925 24 p.;

v      Greva şi alte poveştiri, Arad, 1926, 64 p.

v      Sergentul. Episod din luptele de lângă Jiu în pasul Surduc la începutul lui septembrie 1916.

v      Dramă într-un act... Prelucrată după lucrarea lui I Koener, `Ioseph Heyderich", Arad, 1926, 46 p..

v      Lege nouă. Comedie într-un act, Sibiu, 1933 52 p.;

v      Apis şi Este, traducere după Bruno Brehm, Bucureşti, I 942,489 p.

Colaborări la:

v      `Telegraful Român",

v      `Luceafărul" şi

v      `Revista Teologică" din Sibiu,

v      `Libertatea"-Orăştie,

v      `Tribuna"-CIuj,

v      `Cosânzeana"-Cluj,

v      `Tara Noastă"-Sibiu-Cluj,

v      `Anuarul lnstitutului de lstorie Naţională"-CIuj etc.

În manuscris:

v         Trecutul istoric al Petroşanilor (premiată de Academia Română), piese de teatru, traduceri din Schiller, Goethe, Korner, Uhland, Heine etc.