Visarion Puiu

tropolit

PUIU VISARION (din botez Victor), mitropolit.

N. 27 febr. 1879, în Paşcani, jud. Iaşi, decedat la 10 aug. 1964, în Viels-Maison, lângă Chateaul-Thierry, dep. Aisne (înhumat ulterior în cimitirul Montparnasse din Paris).

Studii la Seminariile din Roman (1993-1896) şi ,,Veniamin" din Iaşi (1896-1900), la Facultatea de Teologie din Bucureşti (19(X)- 1904), apoi la Academia duhovnicească din Kiev (ian. 1907-iul. 1908). Tuns în monahism la Roman (22 dec. 1905) şi hirotonit ierodiacon (25 dec. 1905), diacon la catedralele episcopală din Roman (1905-1908) şi Galaţi (1908), hirotonit ieromonah şi hirotestit protosinghel la Galaţi (6 dec. 1908), apoi arhimandrit (1 ian. 1909), şi numit tot atunci vicar al eparhiei Dunării de Jos, director al Seminarului `Sf. Andrei" din Galaţi (1 apr. 1909 - 1 Sept. 1918), apoi director al Seminarului din Chişinău (1 Sept. 1918) şi exarh al mănăstirilor din Basarabia (1 nov. 1918). Episcop la Argeş (ales 17 mart. 1921, hirotonit în 25 şi înscăunat în 27 mart.), episcop al Hotinului, cu sediul la Bălţi (ales 29 mart. 1923, instalat 13mai 1923); la 17 oct. 1935 ales mitropolit al Bucovinei (instalat 10 nov. 1935), retras în mai 1940; mai târziu mitropolit ,,al Transnistriei", cu reşedinta în Odessa (1942-1944). Datorită ultimei funcţiuni, după al doilea război mondial a fost nevoit să se refugieze din aug. 1944 în apusul Europei (Austria, Italia, Elveţia, iar din Sept. 1949 în Franţa). La 21 febr. 1946 condamnat la moarte de `Tribunalul Poporului" din Bucureşti. Sub presiunea autorităţilor comuniste, Sf. Sinod I-a depus din treaptă la 28 febr. 1950; reabilitat la 25 Sept. 1990. Din 1949 până în 1958 a condus o eparhie românească pentru Occident, având drept catedrală biserica românească din Paris.

Lucrări:

v      Preţii săteşti, Bucureşti, 1902, 75 P. (ed. a II-a, 1925);

v      Creştinism şi naţionalitate. Teză pentru licenţa, Bucureşti, 1904, 105 p.;

v      Câteva cuvântări bisericeşti, Bucureşti, 1904, 105 p.;

v      Din călătoriile ieromonahului rus Partenie prin Moldova. Traducere din ruseşte, Vălenii de Munte, 1910, 53 p.;

v      Mănăstirile de călugăriţe. Schiţe istorice, Bucureşti, 1910;

v      Din istoria vieţii monahale, Bucureşti, 1911, 116 p.;

v      Mănăstirile din Basarabia, Chişinău, 1919, 95 p.;

v      Predici pentru oraşe, Chisinău, 1920, 232 p.;

v      Glas în pustie, Chişinău, . 1931 şi 1935;

v      Documente basarabene, 2 vol., Chişinău, 1928-1938 (în colaborare cu Stefan Berechet, Stefan Ciobanu, Leon T. Boga şi Constantin Tomescu),

v      Diferite broşuri, precum şi articole în periodicele vremii.

<

13 Februarie 2009

Vizualizari: 832

Voteaza:

Visarion Puiu 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.