Autoritate
Capacitatea de a exercita puterea sau harul primit in Sfintele Taine si in special in Taina hirotoniei. Sub influenta teologiei catolice, care considera "cheile imparatiei" (Mt. 16, 19) - ca fiind sursa oricarei puteri in Biserica, a existat tendinta de a confunda autoritatea cu puterea jurisdictionala si de a o separa de puterea sacramentala si de sfintenia personala. Spre deosebire de aceasta tendinta, traditia ortodoxa a subliniat mai degraba unitatea organica dintre puterea de a judeca (In .5, 22) si puterea de a ierta pacatele (Mt. 18, 18 ; In 20, 23). Autoritatea s-a manifestat mai cu seama in procesul de aparare a doctrinei credintei ortodoxe impotriva ereziilor. Potrivit unei scheme scolastice s-a facut o separare intre ierarhia bisericeasca si poporul credincios, peste care ar exista un magisteriu infalibil care judeca raportul dintre depozitul apostolic si doctrina formala a Bisericii. Potrivit traditiei ortodoxe insa, orice autoritate are un caracter harismatic eccleziologic si conciliar, de aceea natura autoritatii invatatoare trebuie sa fie inteleasa in sensul ca privilegiul harismatic al posedarii adevarului si al infalibilitatii in materie de credinta apartine Bisericii, care, in Duhul Sfant, este "stalpul si temelia adevarului" (I Tion. 3, 15). Ierarhia in sine nu este sursa de adevar si ea nu poate substitui Biserica.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.