Lege
. Norma obligatorie de conduita pentru o societate. Legea naturala universala sau nescrisa, zisa si legea morala, inscrisa in inima omului. Asa a fost omenirea de dupa alungarea din rai a lui Adam si a Evei si poporul evreu pana la Moise. Deosebit de legea naturala inscrisa in inimi, alegand poporul iudeu, Dumnezeu i-a dat si o lege revelata prin Moise (Ioan 1, 17), numita legea scrisa a Vechiului Testament. Legea Veche cuprindea randuieli ceremoniale, dar si precepte moral-religioase, care nu puteau mantui pe om. "Legea a adus numai cunostinta pacatului" (Rom. 3, 20, 21 ; 7, 7) si a intretinut aceasta, constiinta despre pacat, care-l facea pe om sa nadajduiasca la Izbavitorul care avea sa vina (Rom. 8, 19-23), "la plinirea vremii", ca sa-i rascumpere din robia Legii (Gal. 4, 4-8).Domnul Hristos, venind, spune ca El pe de o parte aduce o desavarsire a Legii cand zice: "N-am , venit sa stric Legea si proorocii, ci sa o implinesc" (Matei 5, 17; 7, 12). El a implinit Legea de la nastere pana la moarte (Matei 5, 18; Luca 2, 22-23, 27, 39; 16, 17); dar pe de alta parte a si desfiintat-o in tot ce era ritual si exterior, desavarsind si legea morala. Legea cea noua- Evanghelia- a fost pecetluita cu sangele Jertfei lui Hristos (Evr. 8, 6-8).
Mantuitorul reduce toata Legea la cele doua porunci: cea a iubirii lui Dumnezeu, din toata inima, din tot sufletul si din tot cugetul, si cea a iubirii aproapelui, ca pe noi insine (Matei 22, 36, 40; Luca 10, 26).
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.