Andrei Magieru
MAGIERU ANDREI (din botez Aurelian), episcop
N. 27 iun. 1891, in Saturau (azi Brazii), jud. Arad, in familie de preot.
Decedat la 13 mai 1960, in Arad.
Gimnaziul la Arad si Beius, Facultatea de Teologie din Cernauti (1909-1913), cu doctorat in 1916, studii la Facultatea de Litere a Universitatii din Budapesta (neterminate).
Rector al Internatului diecezan din Beius (1914-1917), secretar al Consistoriului ortodox roman din Oradea (1917-1921), participant activ la evenimentele din 1918-1919 legate de unirea Transilvaniei cu Romania, delegat al romanilor bihoreni pe langa Misiunea militara straina din Oradeas asesor consistorial (consilier) la noua Episcopie a Oradiei (1921-1926)
Hirotonit diacon necasatorit in 1918, preot in 1922, tuns in monahism in 1924 la manastirea Sinaia, cu numele Andrei, protosinghel (1924), arhimandrit (1925), apoi arhiereu-vicar la Oradea, cu titlul "Crisanul" (1926-1935), pe langa episcopul Roman Ciorogariu.
Paralel, a fost redactor al foii eparhiale "Legea Romaneasca" (1921-1923), rector si profesor de Noul Testament la Academia teologica din Oradea (1923- 936).
La 10 dec. 1935 ales episcop al AraduIui (instalat 2 febr. 1936), unde a pastorit pana la moarte.
Ca episcop a indrumat viata bisericeasca din eparhie, Academia teologica, activitatea editoriala etc. In 1936 a facut parte din delegatia condusa de patriarhul Miron in Anglia, iar in 1951, dintr-o delegatie care a vizitat Patriarhia Rusa.
In 1941-1944 a salvat multi evrei de la moarte.
A ramas de la el un curs litografiat de Noul Testament, articole, predici, recenzii, pastorale in "Legea Romaneasca" - Oradea, "Biserica si Scoala" - Arad.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.