IVREANUL ANTIM (din botez Andrei), tipograf, gravor si apoi ierarh in Tara Romaneasca.
N. c. 1650, in Iviria (Georgia sau Gruzia), ucis in sept.-oct.1716.

Luat de tanar in robie de turci si dus la Istambul (Constantinopol), eliberat, a trait in preajma Patriarhiei ecumenice, unde a invatat sculptura in lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum si limbile greaca, araba si turca; probabil tot acum a fost calugarit sub numele Antim si hirotonit ieromonah.

Prin 1689 - 1690 adus de Constantin Brancoveanu in Tara Romaneasca, aici a invatat limbile romana si slavona, precum si mestesugul tiparului in 1691 i s-a incredintat conducerea tipografiei domnesti din Bucuresti, in care a imprimat 4 carti:

- Invataturile lui Vasile Macedoneanul catre fiul sau Leon (1691, grec.),
- Slujba Sf.  Paraschiva si a Sf. Grigore Decapolitul (1692, rom.),
- Evanghelierul greco -roman (1693) si
- Psaltirea (1694, rom.).

Dupa 1696 a fost numit egumen la Snagov, unde a mutat tipografia, imprimand 15 carti (7 grecesti, 5 romanesti, una slavona, una slavo-romana, una greco-araba), intre care:

- Antologhionul (1697),
- Marturisirea ortodoxa a lui Petru Movila (1699),
- Proschinitarul Sf. Munte Athos (1701, grec.),
- Liturghierul greco-arab (1701, prima carte cu caractere arabe din lume),
- Evanghelia (1697),
- Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (1698),
- Carte sau Iumina (1699), invataturi crestinesti (1700),
- Floarea darurilor (1701), toate in romaneste, intre 1701 si 1705 si-a reluat activitatea la Bucuresti, unde a tiparit alte 15 carti (11 grecesti, 2 romanesti, una slavo romana, una greco-araba), intre care :
    
- Ceaslovul greco-arab (1702) si
- Noul Testament (1703), prima editie a acestuia in Tara Romaneasca.

La 16 mart. 1705 ales episcop la Ramnic, unde a infiintat o noua tipografie, imprimand:
9 carti (3 romanesti, 3 slavo-romane, 3 grecesti):

- Pomul bucuriei, (1705, grec.),

- Liturghierul si

- Evhologhionul (1706, intr-un singur volum, ambele reprezentand primele editii romanesti in Muntenia),

- Invatatura pe scurt pentru taina pocaintei (1705, romaneste, Iucrare originala). 

La 28 ian. 1708 ales mitropolit al Ungroviahiei (instalat 22 febr.); in aceasta calitate, a mutat tipografia de la Ramnic la Targoviste, unde a tipatrit: 18 carti (5 grecesti, una slavo-romana, una slavo-romano-greaca, 11 romanesti), intre care se remarca cele romanesti:

- Invatatura bisericeasca la cele mai trebuincioase si mai de folos pentru invatatura preotilor (1710),
- Capete de porunca la toata ceata bisericeasca, pentru ca sa  pazeasca  fiestecarele din preoti si din diaconi deplin si cu cinste datoria hotarului sau (1714), ambele originale,
- Psaltirea (1710), Octoihul (1712),
- Liturghierul (1713),
- Evhologhionul (1713),
- Catavasierul (1714);

In 1715 tipografia a fost mutata la Bucuresti, unde a mai imprimat doua carti grecesti. 
Prin cele 63 tiparituri, Iucrate de el insusi sau patronate, in limbi diferite si de o mare diversitate, prin numerosii ucenici pe care i-a format, este considerat - alaturi de Coresi - cel mai mare tipograf din cultura medievala romaneasca. 

A avut un rol insemnat in introducerea completa si definitiva a limbii romane in slujba, in acelasi timp, desi strain de neam, a creat o limba liturgica romaneasca, inteleasa  si folosita pana azi.
Prin activitatea sa tipografica, a sprijinit si alte popoare ortodoxe, imprimand carti pentru slavi, greci si arabi (din Patriarhia Antiohiei);

In 1699 a trimis pe ucenicul sau ipodiaconul Mihail Stefan la Alba lulia, unde a tiparit o Bucoavna si un Chiriacodromion; In 1706 instalatia tipografica cu caractere arabe a fost daruita patriarhului Atanasie Dabas, care a instalat-o la Alep; pe acelasi Mihail Stefan, l-a trimis in tara sa de origine, punand bazele primei tiparnite cu caractere georgiene in tara sa, la Tbilisi, in care au aparut mai multe carti in limba gerogiana.

Pe langa lucrarile tiparite, au ramas de la el si cateva manuscrise:
Unul poarta titlul: Chipurile Vechiului si Noului Testament, adica obrazele oamenilor celor vestiti ce se afla in Sfanta Scriptura, in Biblie si in Evanghelie si adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au facut pe vremea ior..., cu 22 foi text, la care se adauga 503 portrete in medalion, 3 schite si 8 desene, tot in medalion, cu personaje din Vechiul Testament (Targoviste, 1709, ms. original la Kiev, iar la noi o copie realizata de dascalul popa Flor, pe la mijlocul sec.  XVIII).  Tot in manuscris a ramas si opera sa omiletica, Didahiile (cu 28 predici la diferite sarbatori si 7 cuvantari ocazionale); analiza lor duce la constatarea ca avea nu numai o frumoasa cultura teologica, ci si una profana (citate din Biblie, literatura patristica, filosofi antici); in multe din ele facea o critica vehementa a moravurilor vremii.  Didahiile il aseaza in randul celor mai de seama predicatori crestini din toate timpurile. 

Este ctitorul manastirii cu hramul "Toti Sfintii" din Bucuresti - numita azi Antim 1713 - 1715), pe care a inzestrat-o cu toate cele trebuitoare, unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectura, pictura si sculptura din tara noastras Pe seama ei a alcatuit un testament, intitulat "invataturi pentru asezamantul cinstitei manastiri a tuturor sfintilor, capete 32", in vederea organizarii unei impresionante opere de asistenta sociala din venitele ei.

Aparator energic al drepturilor Bisericii si poporului roman; din pricina atitudinii sale antiotomane, in toamna anului 1716, la cererea primului domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, a fost inlaturat din scaun, inchis, caterisit de patriarhul ecumenic si condamnat la exil pe viata in manastirea "Sf.  Ecaterina" din Muntele Sinai; in drum spre locul exilului, a fost ucis de ostasii turci si trupul aruncat in raul Marita sau in Tungea, dincolo de Adrianopol. 

Canonizat de Biserica Ortodoxa Romana in 1992, praznuit in fiecare an la 27 sept.
Monografii:    Emile Picot, Notice biographique et bibliographique sur ltimprimeur Anthime dtivir, metropolitaine de Valachie. in Nouveaux Melanges Orientaux..., Paris, 1886, p. 513-560; Stefan Dinulescu, Viata si activitatea mitropolitului Tarii Romanesti Antim Ivireanul, Cernauti, 1986, 100 p. (extras din "Candela"); Nicolae Dobrescu, Viata si faptele lui Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei, Bucuresti, 1910, 119 p, Gabriel Popescu, Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul, carmuitor bisericesc si propovaduitor al Evangheliei, in ST, an. XX, 1969, nr. 1 - 2, p. 5 - 97 (si extras); Fanny Djindjihasvili, Antim Ivireanul carturar umanist, Iasi, 1982, 132 p.

Studii:

- Damian P. Bogdan, Viata lui Antim Ivireanul, in BOR, an.  LXXIV, 1956, nr. 8-9; alte studii in acelasi numar al revistei:

- Pr. Niculae Serbanescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 690-760;

-Victor Bratulescu, Antim Ivireanul miniaturist si sculptor, p. 766-774;

- Pr.  Prof.  Alexandru I. Ciurea.  Antim Ivireanul predicator si orator, p. 775 - 817;

- Pr.  Prof. Ioan Ramureanu, Antim Ivireanul Iuptator pentru Ortodoxie, p. 831 -853;

- Prof.  Teodor M. Popescu, Antim Ivireanul, apostol si mucenic al dreptei credinte, p. 853 - 863; 

- Ioan Nanu, Un monument istoric si de arta religioasa, ctitoria lui Antim, in BOR, an. LXXXIX, 1961, nr. 3 -4, p. 223 -318;

- Pr.  Prof.  D. Belu, Predicile Iui Antim Ivireanil, in MA, an.  VIII, 1963, nr. 1-3, p. 188-212;

- Aurelian Sacerdoteanu, Antim Ivireanul arhivist, bibliotecar si topograf, in GB, an.  XXII, 1963, nr. 9- 10, p. 862-990 si an.  XXIII, 1964, nr. 3-4, p. 223-244;

- Mario Ruffini, II,metropolita Valacco Antim Ivireanul, in Oikumenikon, 1966, vol.III, p. 357-398;

- Gabriel Strempel, Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul, in "Romanoslavica", XIII,1966, p.309-353;

- Dan Simonescu, Antim Ivireanul scriitorul in Analele Academiei R.S.R., 1966, p. 663-675;

- Stelian Izvoranu, Antim Ivireanul sfatuitor si indrumator pentru preoti si duhovnici, in BOR, an. LXXXIV, 1966, nr. 9- 10, p. 971-981 (alte studii tot acolo);

- Pr.  Niculae Serbanescu, Mitropolitul Antim lvireanul, in MO,an.  XVIII, 1966, nr.910  p. 771
- 911 (alte studii tot acolo);

- Pr.  Prof.  Teodor Bodogae, Personalitatea mitropolitului Antim Ivireanul, in MB, an.XVI, 1966, nr.7-9, p 467-482;

- Mircea Pacurariu, Importanta mitropolitului Antim Ivireanul pentru Biserica si cultura romaneasca. in ibidem, p. 493 - 515 (alte studii in acelasi numar);

- Pr.  Prof.  Sofron Vlad, mitropolitul Antim Ivireanul, in MA, an.  XI, 1967, nr. 1-3, p. 43-81;

- Prof. lorgu Ivan, Nulitatea actului de caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul, in ibidem, p. 147-179; alte studii in GB, an.XXV, 1966, nr.9-10, p.831-844; MO, an.XXVII, 1975, nr. 11

- 12, p. 856-872; MMS,an. LIl, 1976, nr. 5-6 p. 360-382; a se vedea si -

- Eugen Negrici, Antim  logos si personalitate, Bucuresti, 1971, 262 p. (analiza Didahiilor);

- Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900, Bucuresti, 1979, p.42-44;

- Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol.II  Bucuresti, 1981, p. 143 - 161 (ed. a II-a, Bucuresti, 1994, p.141-160).