DIONISIE ECLESIARHUL (din botez Dimitrie), caligraf, traducator si cronicar

N. c. 1740, in Stoenesti, jud. Valcea, decedat  in 1820, in Craiova. 

A invatat probabil la scolile din manastirite Tismana si Cozia. Preot de mir, ramas vaduv a fost calugarit sub numele Dionisie. 

De prin 1776, era slujitor-eclesiarh la catedrala episcopala din Ramnicu Valcea. Intre anii 1798 si 1791 eclesiarh la biserica "Sf. Apostoli" din Craiova (metocul Episcopiei Ramnicului), un timp refugiat in Transilvania, Banat si Ungaria, stabilit apoi la manastirea Ganescu din Craiova intre anii 1795 - 1799 era in manastirea Bistrita, apoi egumen al schitului Manailesti (c.1799 - c.1801 ), pe care l-a zugravit cu cheltuiala sa (se vede portretul sau si al mamei monahia Anastasia), eclesiarh la Mitropolia Ungrovlahiei 1804 - 1812) si conducator al tipografiei, (1809) si din nou in Oltenia, la Craiova, ca dascal slovenesc - traducator de documente (1813 - 1820). 

Aproape o jumatate de veac, a desfasurat o intensa activitate de caligraf, miniaturist, istoric si traducator de documente. 

A tradus din slavoneste si a transcris mii de documente in 25 de tomuri, a alcatuit peste 20 de "pomelnice ctitoresti" ale unor manastiri, schituri si biserici de mir, cele mai multe cu interesante date istorice, a copiat diferite manuscrise, a alcatuit un cronograf al Tarii Romanesti. Toate condicile si pomelnicele sunt scrise cu o mana de iscusit caligraf, impodobite cu initiale inflorate, scene si portrete.

Lucrari:

Pomelnice ale manastirilor Dobrusa (1777), Ganescu - Craiova (1789), Cozia (1794 - 1799), biserica "Adormirea" din Dragasani  (1794), biserica din Proieni (1798), schitul "Nasterea Domnului" de la Bistrita (1798), manastirea Titireciu (1799), schitul Papusa (1800), biserica din Ursani (1804), manastirea "Dintr-un lemn" (1804 - 1805), catedrala mitropolitana din Bucuresti (1809), manastirea Bucovat (1813), bisericile "Oota" Craiova (1813), "Sf . Ioan" Hera - Craiova (dupa 1813), "Sf. Nicolae" din Tg. Jiu (1814), Siminicu de Sus (1814), schitul Teiusu (1814), biserica din Zavideni (1815), biserica "Postelnicul Fit" Craiova (1815), manastirea Tatareni (1816), bisericile "Hagi Enus" din Craiova si "Sf. Treime" din Craiova.

Condici de documene:

Episcopia Ramnicului (3 tomuri, cu 3826 doc., 1779 - 1786), manastirile Tismana (2 tomuri, cu 2173 doc., 1787), Strehaia (1791), Sadova (1792), Jitianu (1793), Bistrita (2 tomuri, 1795 - 1796), Govora (1796 - 1797), Arnota (1804), Mitropolia din Bucuresti (2 tomuri, 1805), Mitropolia din Targoviste (2 tomuri, 1805), schiturile Valeni si Micsani (1807), manastirile Cotroceni (2 tomuri, 1806 - 1808), Bucovat (1813), Obedeanu (1820), Serbanesti, a familiei.

Opera sa principala este "Hronograful tarii Romanesti de la 1764 pana la 1815", scris la Craiova intre anii 1814 si 1820, o cronica, dar in acelasi timp o lucrare memorialistica, el fiind martor al evenimentelor pe care le expune cronologic, cu exactitate, intr-o limba arhaica; evenimentele europene sunt prezentate cu mai putina precizie.

Editii:

"Cronograful Tarii Romanesti de la 1764 pana la 1815", in "Tesaur de monumente istorice pentru Romania", tom. 11, Bucuresti, 1863, p. 159-236; 

"Cronografuf Tarii Romanesti", ed. ingrijita  pref. de C. S. Nicolaescu-Plopsor, Rm. Valcea, 1934, XIX; 

"Hronograf" (1764 - 1815), transcriere dupa original, indice si glosar de Dumitru Balasa. Studiu introductiv de Dumitru Balasa si Nicolae Stoicescu. Note si comentarii de Nicolae Stoicescu, Bucuresti, 1987, 183 p.