George Stancescu
STĂNCESCU GEORGE, profesor de teologie, istoric.
N. 15 nov. 1897, în Braşov, decedat la 4 nov. 1956, în Cluj. Liceul `Andrei Şaguna" din Braşov (1909 -1917), Institutul teologic din Sibiu (1917-1920), cu diferenţă şi doctorat la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, studii de specializare la Universitatea din Viena (1923-1924). Profesor de lstorie bisericească şi Patrologie la Academia teologica din Cluj (1924-1940 şi 1945-1952) devenită Institut Teologic Universitar din 1948- (în 1940-1945 utilizat la catedra de Istorie universală a Universităţii din Cluj, refugiată la Sibiu), apoi profesor la şcoala de cântăreţi şi Seminarul teologic din Cluj (1952-1956).
Lucrări:
v `Epoca de aur" a literaturii creştine armene (secolul al V-Iea), Cluj, 1937, 63 p.;
v Politica imperialisă a papii Inocenţiu III şi luptele de succesiune dintre Staufi şi Welfi, Cluj, 1939, 76 p.;
v Eusebiu al Cesareei, Cluj, 1940, 50 p.;
v Căderea Ierusalimului, în RT, an. XXXIII, 1943, nr. 3 -4, p. 180 -200 şi nr. 7 -8, p. 348 -359 (şi extras, Sibiu, 1943, 34p.);
v Co-autor al manualului de Istorie bisericească universală, 2 vol., Bucureşti, 1956, 398 + 467 p.;
v Colaborări la reviste teologice germane şi româneşti.
<
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.