Grigorie Pisculescu
PIŞCULESCU GRIGORIE (Gala Galaction), profesor de teologie, romancier, nuvelist, eseist.
N. 16 apr. 1979, în Dideşti, jud. Teleorman, decedat la 8 mart. 1961, în Bucureşti .
Studii la Liceul `Sf. Sava" din Bucureşti (1890-1898), Facultatea de Litere şi Filosofie (1898 - 1899) şi Facultatea de Teologie din Bucureşti (1899 - 1903), doctoratul la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1909). Defensor eclesiastic pentru eparhiile Râmnicului şi Argeşului (1909-1922), preot (1922) şi misionar al Arhiepiscopiei Bucureştilor (1922-1926), profesor titular la catedra de Introducere şi Exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Chişinău (1926-1941), decanul acesteia (1928-1930), profesor de Exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1941-1947), membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureştilor (din 1954). Ca teolog, a publicat studii de Noul Testament, articole, meditaţii, conferinţe, predici şi a realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română (împreună cu pr. prof. Vasile Radu). în acelaşi timp, a desfăşurat o remarcabilă activitate literară-publicistică: nuvele, Romane, note de călătorie, articole în principalele ziare şi reviste ale timpului. Opera sa - străbătută de spiritul evanghelic - a fost deosebit de apreciată: Premiul Academiei Române (1915), Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1933), Medalia "Meritul Cultural" cl. a II-a (1934), Premiul Naţional Literar (1935), Premiul naţional pentru proză (1942), Medalia ,,Meritul Cultural" în grad de comandor (1947), Ordinul Muncii cl. I (1954), vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (1947), membru activ al Academiei Române (1947), apoi membru titular onorific al Academiei Republicii Populare Române (1955). Militant antifascist, sprijinitor şi prieten al populaţiei evreieşti din Tara noastră, deputat în Parlament (1946-1948) şi în Marea Adunare Naţională 1948- 1952 membru în delegaţia română la o consfătuire interparlamentară la Cairo (1947).
Lucrări teologice:
v Minunea din drumul Damascului. Argument apologetic. Teză de licenţă, Bucureşti, 1903, 67 p.;
v Scrisori teologice. Piatra din capul unghiului, Bucureşti, 1926, 111 p.;
v Cartea creştinului ortodox, Bucureşti, 1926, 31 p. (sub numele Grigorie duhovnicul);
v Meditare la rugăciunea domnească adică Tatăl nostru, Arad, 1927, 50 P.;
v Răbdare şi nădejde conferinţă, Bucureşti, 1928, 33 P.;
v Scrisori către Simforoza. în pământul făgăduinţei, Bucureşti, 1930, 179 p. (ed. a II -a, 1934 -însemnări de călătorie în Tara Sfântă);
v Biblia Românească, în BOR, an. LXI, 1943, nr. 4-6, p. 175-184;
v Epistola lui Aristeia, în B OR, an. LXVI, 1948, nr. 5-8, P. 272-283 (Discurs de recepţie la Academia Română);
v Din exegeza Noului Testament, în BOR,an.LXIV,1948, nr. 11-12, p. 572-580;
v De la,,mormântul gol" la porţile Damascului, în ST, an.III, 1951, nr. 7-8, p. 386-39,7;
v Ziua Domnului, Bucureşti, 1958, VII + 343 p. (cuprinde articole publicate în ziarul `Curentul").
v Noul Testament. Traducerea Părintelui Grigorie (Gala Galaction), Bucureşti, 1927, 353 p. (în anexa - Registru de trimiteri şi de citate biblice la Simbolul credinţei); ed. a II-a, 1930 - identică-
v Psaltirea prorocului şi împăratului David. Traducerea preoţilor Vasile Radu şi Gala Galaction, Bucureşti, 1929, 116 p.;
v Sfânta Scriptură, tradusă după textul grecesc al Septuagintei confruntat cu cel ebraic. Din îndemnul şi cu purtatea de grijă a I.P.S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României. Cu aprobarea Sf. Sinod, Bucureşti, Tipografia Căilor Bisericeşti, 1936, XXXII + 1525 p. (în colaborare cu pr. Vasile Radu şi Mitropolit Nicodim Munteanu; lui Gala Galaction îi aparţin cărţile deuterocanonice, lov şi Noul Testament);
v Biblia adică Sfânta Scriptură. Traducere după textele originale ebraice şi greceşti de preoţii profesori Vasile Radu şi Gala Galaction, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1938, X + 1376 p. (tiraje noi în 1939 şi 1940);
v Biblia sau Sfânta Scriptură, după textul grecesc al Septuagintei. Prin osârdia Înalt Prea Sfinţitului Nicodim, Patriarhul României şi binecuvântarea Sfântului Sinod. Ediţia a doua (= socotită după ed. 1936), Bucureşti Editura Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române, 1944, XXVIII + 1395 p. (28 de cărţi traduse de V. Radu şi G. Galaction);
v Noul Testament tradus de Gala Galaction, reeditat în 1951, cu îndreptările de limbă necesare - apoi în 1979;
v Ediţiile Bibliei sinodale din 1968, 1975, 1982 şi 1988 reproduc cărţile Vechiului Testament după Biblia sinodală din 1936 (cu excepţia Psaltirii), iar Noul Testament după ediţia din 1951, cu îndreptări de limbă.
v Câteva din cărţile Vechiului Testament (Cântarea Cântărilor, lov Ecleziastul) au fost traduse şi separate în anii 1934- 1936.
Peste 900 de articole cu caracter teologic, conferinţe, recenzii, predici şi meditaţii au apărut în periodice:
v `Biserica Ortodoxă Română",
v `Crucea",
v `Glasul Monahilor",
v `Fântâna Darurilor", toate la Bucureşti,
v `Renaşterea" Craiova,
v `Luminătorul` şi
v `Misionarul" la Chişimău
sau în periodice laice:
v `Viaţa Românească",
v `Adevărul`,
v `Adevărul literar şi artistic",
v `Cronica",
v `Curentul",
v `Dimineaţa",
v `Universul`,
v `Universul Literar",
v "Informaţia zilei",
v `Rampa",
v `Radio şi Radiofonia",
v `Jurnalul de dimineaţă" şi altele;
In 1915- 1916 a editat împreună cu T. Arghezi - revista `Cronica".
Opera literară:
v Bisericuţa din Răzoare. Nuvele şi schiţe, laşi, 1914, 202 p. ; ed. a III-a, Bucureşti, 1924, 215p.;
v Eminescu, Bucureşti, 1914,109 p. (ed. a II-a: Viaţa lui Eminescu, Bucureşti, 1924, 94 p.),
v Clopotele din mănăstirea Neamţu, Bucureşti, 1916, 236 p. (ed. a II-a, Bucureşti, 1933, 230 p.);
v La ţărmul mărei (Reverii. Note), Bucureşti, 1916, 88 p.;
v 0 lume nouă. Articole, Bucureşti, 1919, 95 p.;
v Răboj pe bradul verde, Iaşi, 1920, 167 p.;
v Toamne de odinioară, Bucureşti, 1924, 80 p.;
v De la noi la Cladova, Bucureşti, 1924,32 p.;
v Caligraful Terţiu. Adevăr şi închipuire, Bucureşti, 1929, 179 p.,
v Roxana, Roman, Bucureşti, 1930, 235 p.;
v Papucii lui Mahmud, Roman, Bucureşti, 1931,236 p. (ed. a II-a, Sighişoara, 1939, 273 p.),
v Doctorul Taifun, Roman, Bucureşti, 1933, 191 p.;
v La răspântie de veacuri, Roman 2 vol., Bucureşti, 1935, 182 + 363 p.;
v Riţa Crăiţa. Fantezie dramatică în trei acte, Bucureşti, 1942 . 47 p.;
v In grădinile Sf. Antonie, Bucureşti, 1942, 222 p. (nuvele, foiletoane);
v Vlahuţă, Bucureşti, 1944, 59 p.,
v Mangalia, Bucureşti, 1947, 1116p. (memorial de călătorie).
Reeditări:
v Bisericuţa din Răzoare şi Caligraful Terţiu, Bucureşti, 1944, 345 p.;
v Opere: Vol.I (Bisericuţa din răzoare, Clopotele din Mănăstirea Neamţ, La ţărmul mării, Caligraful Terţiu), Bucureşti, 1949, 688 p.,
v Nuvele alese, cu un cuvânt înainte de Teodor Vîrgolici, Bucureşti, 1955, 136 p.;
v Oameni şi gânduri din veacul meu cu un cuvânt înainte de Teodor Vîrgolici, Bucureşti, 1955,323 p.;
v Opere alese, cu o prefaţă de Teodor Vîrgolici, 2 vol., Bucureşti, 19561958, 408 + 448 p. (vol. 1. Doctorul Taifun, Roxana, Papucii lui Mahmud. Vol. II. Nuvele şi povestiri);
v Opere alese. Ediţie îngrijită de Teodor Vîrgolici. Cu o introducere de D. Mien. 4 vol., Bucureşti, 1959-1965, LXXII + 384 p. (I) + VI + 530 p. (II) + 360 (III) + 416 p. (IV);
v Vol. I. Nuvele, povestiri, amintiri, reverii, Vol.II.
v Articole: Vol. III. Roxana. Papucii Iui Mahmud. Doctorul Taifunş Vol. IV.
v La răspântie de veacuriş Lângă apa Vodislavei, Nuvele şi povestiri. Prefaţă de D. Micu, Bucureşti, 1961, XXXI + 280 p.;
v La vulturi! Antologie întocmită de Virgiliu Ene. Prefaţă de Teodor Vîrgolici, Bucureşti, 1962, 176 p.;
v Nuvele şi povestiri, Bucureşti, 1967, 171 p.;
v Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, Romane. Prefaţă de Teodor Vîrgolici, Bucureşti, 1969, XXVIll + 347 p.;
v 0 lume nouă. Articole. Studiu introductiv şi antologic de Gheorghe Cunescu, Bucureşti, 1970, 288 p.;
v Jurnal, 3 vol. Ediţie îngrijită de Mara Galaction `uculescu şi Teodor Vîrgolici, Bucureşti, 1973-1980, 720 p. (I) + XVIII + 605 p. (II) + XVIII + 296 p. (III);
v Sub feeria lunii. Ediţie îngrijită, prefaţată şi note de T. Mihan, însemnări de călătorie);
v Prin Tară, Culegere, Cuvânt introductiv, tabel bibliografic şi note de Gheorghe Cunescu, Bucureşti, 1975, 156 p. (note de călătorie);
v Opinii literare, Ediţie de Gheorghe Cunescu, Bucureşti, 1979, 362 p.
<
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.