Iuliu Scriban

ofesor de teologie, arhimandrit,misionar, polemist

SCRIBAN IULIU, profesor de teologie, arhimandrit, misionar, polemist; nepot a arhiereilor Neofit şi Filaret.

N. 31 mai 1878, în Galaţi, decedat la 4 ian. 1949, în Bucureşti.

Studii la Seminarul teologic din Galaţi (1890-1893), Seminarul `Veniamin" din Iaşi (1893 - 1898) şi la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1898-1902, cu licenţa în 1903 şi doctoratul în 1920). Tuns în monahism la mănăstirea Neamţ (1904), hirotonit ieromonah, hirotesit protosinghel şi numit superior al capelei ortodoxe române din Baden-Baden (1904-1909). în acest timp frecventează cursuri la Facultăţile de Teologie catolică şi protestantă din Strasbourg şi la cea de Filosofie din Heidelberg; tot acum hirotesit arhimandrit de mitropolitul losif Gheorghian (1906). Rechemat în Ţră şi numit director al Seminarului `Central" din Bucureşti (1909-1919), în continuare numai profesor până în 1928 (a predat Istoria bisericească şi Omiletica, mai târziu Noul Testament şi Morala); profesor de Religie la şcolile militare de infanterie şi artilerie (1910- 1916), paroh al bisericii `Sf. llie Hanu Colţii" (1918-1944), secretar de redacţie al revistei `Biserica Ortodoxă Română" (1921-1929), arhimandrit mitrofor (1924). Profesor de Omiletică şi Pastorală la noua Facultate de Teologie din Chişinău (1928-1941), transferat apoi la catedra de Omiletică şi Catehetică a Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1941-1943). Participant la diferite întruniri ecumenice şi interortodoxe peste botare: Conferinţa interortodoxă în problema calendarului (Constantinopol-Istanbul, 1923), Conferinţa mondială a creştinismului practic (Stockholm, 1925), Conferinţa şi Congresul internaţional al Alianţei mondiale pentru înfrăţirea popoarelor prin Biserică (Praga, 1928) şi unele conferinţe regionale ale acestei Alianţe (Sinaia 1924, Cambridge 1931, Bucureşti 1933), Congresul profesorilor de teologie ortodoxă de la Atena (1936) şi altele.

Teolog multilateral şi om de înalta cultură, unul dîntre marii predicatori şi misionari ai Bisericii Ortodoxe Române, a militat - prin scrisul şi cuvântările sale - îndeosebi pentru rezolvarea problemelor practice care se puneau Bisericii în prima jumatate a secolului XX: apărarea şi cunoaşterea învăţăturii creştine, metode noi de pastoraţie, repunerea predicii la locul care i se cuvine, colaborarea între Biserici pentru pacea lumii, apropierea de Biserica anglicană; precursor al ecumenismului şi al preocupărilor teologice de astazi. A publicat manuale pentru seminarii, studii de pastorale, de apologetică, volume de predici, cărţi de zidire sufletească ş.a.

Lucrări:

v Scepticismul în materie de religie. Cauzele şi efectele lui, Ploieşti, 1903, 48 p. (Teza de licenţă),

v Liberul arbitru şi determinismul, Iaşi, 1903, 115 p.,

v Libera cugetare şi cugetarea liberă, Bucureşti, 1910, 108 p.;

v Lupta contra scrierilor imorale. Bucureşti, 1913, 181 p.;

v Evenimente actuale din Biserica romano-catolică, Sibiu, 1915, 129 p.; (retipărire din `Revista Teologică");

v Pentru limbă şi Ţră, Bucureşti, 1916, 90 p. (articole publicate în rev.,,Cultura Românilor").

v Literatura pioasă în limba românească, teză de doctorat în BOR, 1923-1926,

v Chemarea preotului. Studiu îndrumător pentru activitatea Pastorală a preotului, Bucureşti, 1921, 163 p. (retipărire din rev. `Viitorul" - Bucureşti);

v Studiul Pastoralei în Biserica românească, Sibiu, 1924, 143 p. (retipărire din ,,Revista Teologică").

v Privelişti din câmpul Omileticii, Bucureşti, 1929, 176 p. (extras din BOR);

v Un predicator francez: Piere Brydaine (1701-1767), Bucureşti, 1933, 80 + XV p.;

v Datoria preotului către limba bisericească, Sibiu, 1938, 32 p.

v Patruzeci de predici populare, ed. I, Bucureşti, 1904, 259 p. (premiată de Academia Română); ed. a II-a:

v Cincizeci de predici populare, Vălenii de Munte, 1908, 425 p.; ed. a III-a:

v Şaizeci de predici populare, Vălenii de Munte, 1913,560 P.; ed. a IV-a sub titlul:

v Predici pentru popor, Bucureşti, 1944,596 p. (80 predici).

v Manual de Ermeneutică biblică pentru clasa a VII-a seminarială, ed. I, Bucureşti, 1911, 140 p. (ed. a II-a, 1922, 188 p.);

v Curs de Teologie Morală sau Lecţiuni de Morală creştină, ed.I, Bucureşti, 1915,472 p. (ed. a II-a, 1921,684 p.);

v Curs de introducere în Noul Testament, ed. I, Bucureşti, 1924,224 p. (ed. a II-a, 1929,259 p.);

v Comentariu la Sfânta Evanghelie, în BOR, an. XL, 1922, nr. 5, p. 325 -331, nr. 8, p. 581 -590, nr. 9, p. 658 -668; nr. 10, p. 733 -745; nr.11, p. 801 - 912 şi nr. 12, p. 910 - 921; an. XLI, 1922 - 1923, nr. 1 , p. 38 - 48; nr. 2, p. 104 - 114; nr. 3, p. 206-215; nr. 4, p. 254-264; nr. 5, p. 334-348; nr. 6, p. 422-433; an. XLII, 1924, p. 95 - 103; nr. 3, p. 155 -163; an. XLIII, 1925, nr. 2, p. 91 - I 00; nr. 3, p. 143 - 149; nr. 4, p. 221 -228; nr.5, p. 280-288; nr.6, p.343-350; nr. 7, p. 403-412; nr. 8, p. 479-486; nr. XLV, 1927, nr. 6, p. 331 -334; nr. 7, p. 420-424; nr. 8, p. 467-476, nr. 9, p. 540-544; nr. 10, p.510-516; nr. 11, p. 673 -676.

v Cele şapte cuvinte ale lui Iisus pe cruce, Bucureşti, 1921, 63 p. (si alte ediţii);

v Originea Duminicii ca zi de sărbătoare în Biserica creştină, Bucureşti, 1921, 63 p.;

v Invăţătura crucii sau alfabetul creştinului, Bucureşti, 1922, 62 p.;

v Durerea Vinerii celei mari şi soarele Sfintelor Paşti, Bucureşti, 1924, 32 p.;

v Sfânta Evanghelie. Cele patru Evanghelii în una singură, cu scurte însemnări Iămuritoare şi tâlcuri, Bucureşti, 1926, 196 P.,

v Tâlcuirea Sfintelor Evanghelii a celor patru evanghelişti, Chişinău, 1931, 81 p.;

v Cartea cărţilor: Sfânta Scriptură sau Biblia, Bucureşti, 193 7, 96 p.

v Împreună cu episcopul Nicodim (viitorul patriarh) si pr. Pavel Savin, a tipărit Mica Biblie, cu icoane, la îndemâna tuturor creştinilor, Bucureşti, 1913 (şi alte ediţii, până azi).

Sute de articole, traduceri, note, însemnări recenzii, în reviste şi ziare, ca:

v `Biserica Ortodoxă Română",

v `Viitorul",

v `Revista Ortodoxă",

v `Neamul Românesc",

v `Cultura Română",

v `Glasul Monahilor",

v `Duminica Ortodoxă`, toate la Bucureşti,

v `Cuvântul Adevărului"- Râmnicu Vâlcea,

v `Păstorul Ortodox"- Piteşti,

v `Revista Teologică" şi

v `Telegraful Român"- Sibiu,