MOISESCU IUSTIN, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

N. 5 mart. 1910, în Cândeşti, jud. Argeş, decedat la 31 iul. 1986, în Bucureşti.

Studii la Seminarul orfanilor de război din Câmpulung Muscel (1922-1930) şi la Facultatea de Teologic din Atena (1930-1934), studii de specializare la Facultatea de Teologie româno-catolică din Strasbourg (1934-1936) şi din nou la cea din Atena (1936- 1937), unde a obţinut doctoratul, în 1937, cu teza: Evagrie din Pont. Viaţa, scrierile şi învăţătura ( în limba -greacă, Atena, 1937, 155 p.), premiată de Academia de :tiinte din Atenaş examene de echivalare la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Profesor de Limba latină Ia Seminarul `Nifon` din Bucureşti (1937 - 1938), profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Varşovia (1938-1939), profesor agregat (1940), apoi titular (1942) de Exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuţi - Suceava, transferat, în 1946, la aceeaşi catedră la Facultatea de Teologie din Bucureşti (după 1948 la Institutul Teologic Universitar).

La 26 febr. 1956 ales arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului (hirotonit arhiereu la 15 mart., înscăunat 18 mart.).

La 10 ian.1957 ales arhiepiscop al laşilor şi mitropolit a l Moldovei şi Sucevei (înscăunat 13 ian.), păstorind 20 de ani.

La 12 iun. 1977 ales arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat 19 iun. 1977), păstorind până la moarte.

Ca profesor de teologie a publicat mai multe Iucrări de specialitate:

v      Sfânta Scriptură şi interpretarea ei. în opera Sf. loan Hrisostom, în ,,Candela", an. L-LIl, 1939- 1941, p. 116-239 (şi extras, Cernăuţi, 1942, 120 p.);

v      Originalitatea parabolelor Mântuitorului, în "Candela", an. LV-LVI, 1944-1945, p. 60-107 ( şi extras, Rm. Vâlcea, 1945, 50 p.);

v      Activitatea Sfântului Apostol Pavel în Atena, în ,,Candela", an. LVII, 1946, p. 45 - 262 (.;i extras, Iaşi, 1946,227p.);

v      Ierarhia bisericească în epoca apostolică. Anexa: Texte biblice şi patristice despre pace şi muncă, Craiova, 1955, 80 p.,

v      Simbolica lui Hristu Andrutsos, traducere din greceşte, Craiova, 1955, 349 p.;

v      Sfântul Pavel şi viaţa celor mai de seamă comunităţi creştine din epoca apostolică, în ST, an. III, 1951, nr. 7-8, p. 398-416;

v      Temeiurile lucrării Bisericii pentru apărarea păcii, în ST, an. V, 1953, nr. 3-4, p. 247-268.

Ca ierarh a publicat numeroase articole, pastorale, cuvântări, dări de seamă, mai ales în revista `Mitropolia Moldovei şi Sucevei".

Ca mitropolit al Moldovei, a desfăşurat o activitate prodigioasă, care-I asează în rândul marilor ierarhi cărturari ai Bisericii noastre. Au fost ridicate noi clădiri - adevărate monumente de arhitectură - în incinta Centrului eparhial Iaşi, iar catedrala şi reşedinţa au fost refăcute, au fost restaurate numeroase mănăstiri şi biserici monumente istorice din eparhie; pe lângă cele mai multe s-au pus bazele unor muzee sau colecţii muzeale; s-au construit clădiri noi la Seminarul teologic din mănăstirea Neamţ, iar cele vechi au fost modernizate.

În afară de revista `Mitropolia Moldovei şi Sucevei", care a apărut 20 de ani sub directa sa îndrumare, Centrul metropolitan Iaşi a editat şi alte lucrări, între care:

v      Volumul Monumente istorice-bisericeşti din Mitropolia Moldovei şi Sucevei (1974),

v      Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, ediţie critică (1975),

v      Monografiile: Catedrala mitropolitană din Iaşi (1977), Mănăstirea Cetăţuia (1977), broşuiri-albume de popularizarea mănăstiritor din Moldova, cărţi de rugăciuni etc.

Ca mitropolit, a fost delegat de Sf. Sinod să reprezinte Biserica Ortodoxă Română la zeci de întruniri intercreştine, aducând o contribuţie deosebită la promovarea ecumenismului creştin.

A condus câteva delegaţii ortodoxe române în vizitele făcute altor Biserici: Anglia (1958), Biserica siriană din Malabar (1961), S.U.A. (1970), Biserica luterană din Danemarca (1971), Patriarhia ecumenică (1974) şi a făcut parte din câteva delegaţii sinodale conduse de patriarhul Justinianş a primit numeroase delegaţii străine la Iaşi sau în cuprinsul Arhiepiscopiei laşilor. Ca membru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (1961-1977), a participat la Adunările generale de la New Delhi (1961), Uppsala (1969) şi Nairobi (1975) şi la sesiunile anuale ale Comitetului Central la Paris (1962), Geneva (1966,1973 şi 1976), Heraklion Creta (1967), Canterbury (I 969), Addis-Abeba (1971), Utrecht (1972), Berlin (1974) ş.a. A făcut parte din Prezidiul Conferinţei Bisericilor Europene şi din Comitetul Consultativ, participând la Adunările generale Nyborg IV (1964), Nyborg V (1966), Nyborg VI (1971) şi Engelberg (1974), precum şi la sesiunile Prezidiului şi Comitetului Consultativ. A condus delegaţiile Bisericii Ortodoxe Române la Conferinţele, panortodoxe de la Rodos (1961, 1963, 1964) şi Chambesy (1968), la prima Conferinţă pregătitoare a Sfântului şi marelui Sinod panortodox (Chambesy 1971).

Ca patriarh, a condus câteva delegaţii sinodale care au vizitat alte Biserici: Patriarhia ecumenică (1978), Arhiepiscopia misionară ortodoxă română din Statele Unite şi Canada (1979), Biserica Ortodoxă Rusă (1980), Biserica Ortodoxă Sârbă (1981), Biserica luterană din Suedia (1981), sediul Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Geneva (1981), Biserica Ortodoxă Bulgară (1982), Biserica reformată din Ungaria (1982), Biserica Ortodoxă din Grecia (1984): a primit vizita unor întâistătători de Biserici, precum şi a numeroşi reprezentanţi ai altor Biserici şi confesiuni creştine din Iumea întreagă în calitate de patriarh;

A acordat o atenţie deosebită activităţii editoriale. De pildă, a iniţiat marea colecţie intitulată Părinţi şi scriitori bisericeşti, proiectată în 90 de volume, precum şi colecţia Arta creştină în România, în 6 volume s-a tipărit o nouă ediţie sinodală a Sf. Scripturi (1982), o nouă ediţie a Noului Testament (1979); manuale pentru învăţământul teologic superior şi pentru seminariile teologice, teze de doctorate, cărţi de cult: şi-au continuat apariţia revistele centrale bisericeşti şi cele mitropolitane, ca şi buletinele comunităţilor ortodoxe române de peste hotare.

Prin bogata sa activitate cărturărească, ecumenică şi pastorală, patriarhul I. îşi înscrie numele în rândul ierarhilor de mare prestigiu ai întregii Ortodoxii.