Macarie Compozitorul
MACARIE, ieromonah, protopsalt şi compositor.
N. c. 1780, în Perieti, jud. lalomiţa, decedat la 30 aug. 1836, la mănăstirea Viforâta. Călugărit la Căldăruşani, hirotonit ieromonah, învaţă Psaltichia la Bucureşti cu Constantin, protopsaltul Mitropoliei, apoi cu renumitul psalt Petru Efesiu, la şcoala bisericii `Sf. Nicolae :telari" (1816-1818). în 1819 numit `dascăl de muzichie" la şcoala înfiinţată de Dionisie Lupu la Mitropolie. în 1821 s-a refugiat la Sibiu, ajunge apoi la Viena, unde va tipări primele trei Iucrări psaltice în limba română, în tipografia călugărilor mechitarişti armeni. Reîntors în ţară în 1823, şi-a reluat activitatea ca `dascăl de muzichie". Prin 1829, mitropolitul Veniamin Costachi I-a numit egumen la Bârnova-laşi, în vederea introducerii muzicii psaltice `după noua sistimă" şi în Moldova, apoi a ajuns la mănăstirea Neamţ (1830-1833) şi la Buzău (1833-1834), chemat de episcopul Chesarieş în 1834 mitropolitul Grigorie Dascălul I-a numit director al noii tipografli din mănăstirea Căldăruşani, îngrijindu-se de tipărirea unei ediţii din `Vieţile Sfinţilor"ş în 1835, paralizat, a fost dus la Viforâta, unde a murit. Prin Iucrările sale de muzică psaltică primele tipărite în limba română - rămâne o personalitate reprezentativă a culturii româneşti de la începutul secolului al XIX-lea.
Lucrări:
v Teoriticonul sau privire cuprinzătoare a meşteşugului musichiei bisericeşti, după aşezământul şi sistimii celei noaă... tălmăcit din greceşte pre limba românească..., Viena, 1823, 30 p. + 6 pl., prima carte de teorie a muzicii bisericeşti în româneşte (3 000 ex., câte 1 000 pentru Tara Românească, Moldova şi Transilvania), retipărită de Titus Moisescu, sub titlul: Opere I. Teoriticon. Ediţie îngrijită, cu un studiu introductiv şi transliterare... Bucureşti, Editura Academiei, 1976, 91p.+6 pl. în facs.);
v Anastasimatariul bisericesc după aşezământul sistimii cei noaă, Viena, 1823, 300 p. tradus în mare parte după cel grecesc al lui Petru Lampadarie, care a fost apoi revizuit de câţiva mari psalţi greci (cuprinde cântările de la vecernia de sâmbătă seara şi de la utrenia de duminică pe cele opt glasuri); Irmologhion au Catavasieriu musicesc, care cuprinde în sine catavasiile praznicilor împărăteşti şi ale Născătoarei de Dumnezeu, ale Triodului şi ale Penticostarului, precum şi cântă în sfânta Iui Hristos Dumnezeu biserica cea mare..., Viena, 1823, 220 p. (tradus după Petru Lampadarie, cu excepţia axioanelor, care aparţin lui Macarie şi care se mai câmtă şi azi neschimbate);
v Tomul al doilea al Anthologhiei după aşezământul sistimii noao a musichiei bisericeşti... tradus după cel grecesc pre limba noastră românească, Bucureşti, 1827, 431 p.;
v Prohodul Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru lisus Hristos..., Buzău, 1836, 38p. (cu prefaţa episcopului Chesarie);
v Câteva Iucrări psaltice au rămas în manuscris, din care cinci în Bibl. Academiei.
<
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.