Nicodim De La Tismana
NICODIM de la Tismana, reorganizator şi îndrumător al monahismului Românesc.
N. c. 1340, într-o familie de vlahi sud-dunăreni, la Prilep, în Macedonia, decedat la 26 dec. 1406, la mănăstirea Tismana.
Călugărit la Muntele Athos, probabil la Hilandarş un timp a trăit în regiunea Craina, între Dunăre, unde ar fi ridicat - după tradiţie mănăstirile Vratna şi Manastirţaş prin 1370 - 1371 a trecut în nordul Dunării, unde a ridicat mănăstirea Vodiţa, cu ajutorul lui Vladislav-Vlaicu Vodă, în 1375 trimis de cneazul Lazăr al Serbiei într-o misiune la Constantinopol; după aceasă dată începe zidirea mănăstirii Tismana, cu ajutorul lui Radu şi ambele mănăstiri au fost conduse de Nicodim până la moarte, potrivit principiului `samovlastiei" (conducere de către propriul sobor, fără vreun amestec al autorităţii superioare bisericeşti sau de stat), obţinând numeroase hrisoave de danie din partea domnilor ţării.
Tradiţia îi atribuie şi ctitorirea altor mănăstiri (Gura Motrului, Vişina, Prislop).
A purtat corespondenţa cu patriarhul Eftimie al Târnovei, în probleme Teologice;
In 1404 - 1405 a caligrafiat, pe pergament, un Tetraevanghel în limba slavonă de redacţie medio-sâbă, împodobit cu frontispicii şi iniţiale înflorate, probabil la mănăsirea Prislop, în părţile Haţegului. Prăznuit ca sfânt (26 dec.).
<
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.