POPESCU M. TEODOR, profesor de teologie (nehirotonit).

N.1 iun. 1893, în Boteni, jud. Dâmboviţa, decedat la 4 apr. 1973, în Bucureşti.

A urmat cursurile Seminarului `Central` din Bucureşti (1905-1913), apoi ale Facultaţii de Teologie din Bucureşti (1913-1919), cu o întrerupere în timpul primului război mondial, la care a participat ca sublocotenentş studii de specializare la Facultatea de Teologie din Atena (1919-1922), la care a obţinut doctoratul (1922), la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Leipzig (1922 - 1923), la Facultatea de Teologie protestantă din Paris, la Institutul Catolic din Paris şi la ecole pratique des Hautes Etudes de la Sorbona (1923-1925). Profesor pentru disciplinele religioase la Seminarul `Central" (1925 - 1926), profesor de Istorie bisericească universală la Facultatea de Teologie din Chişinău (1926- 1927), la Facultatea de Teologie, din Bucureşti (1927-1948), apoi la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1948-1959); suplinitor al catedrei de Patrologie şi Istoria dogmelor (1928-1939) şi a celei de lstoria bisericii Române (1947-1948), decan al Facultăţii (1942- 1944). Închis de autorităţile comuniste între anii 1959 şi 1964. Teolog de mare erudiţie, a desfăşurat o strălucită activitate la catedră, precum şi o bogată activitate ştiinţifică, publicând numeroase studii, articole, recenzii, cronici, note, predici, care se caracterizează prin erudiţie şi acribie ştiinţifică, cercetare critică a izvoarelor, obiectivitate şi claritate. Se remarcă studiile despre istoria creştinismului primar, sinoadele ecumenice, schisma din 1054, încercările de unire, metodologia studiilor istorice.

Lucrări:

v      Cauzele persecuţiilor din punct de vedere istoric şi psihologic, Atena, 1922 (teză de doctorat în limba greacă);

v      Divin şi uman la vechii istorici bisericeşti, Bucureşti, 1924, 117 p.;

v      Denaturarea istoriei lui Origen, în BOR, an, XLIV, 1926, nr. 5, p. 246-254; nr. 7, p. 378-383; nr. 10, p. 580-586; nr.11, p. 631 -635 şi .nr. 12, p. 710-718;

v      Istoria creştinismului ca istorie a culturii, Chişinău, 1926, 48 p.;

v      Rolul istoriei în înţelegerea creştinismului, Bucureşti, 1927, 29 p.;

v      Cucerirea Constantinopolului de cştre latini ca mijloc de unire a Bisericilor (sec. XI-XIV), în ST, an. I, 1930, nr. 1, p. 48 - 142 (şi extras);

v      Contribuţiuni la istoria încercărilor de unire a Bisericilor. Tratativele de la 1337-1339, în ST, an. I, 1930, nr. 3, p. 23 -79 (şi extras 59 p.);

v      Sentinţa de excomunicare de la 16 iulie 1054. I Versiunea geacă, în ST, an. II, 1931, nr.1, p.49-69 şi II. Versiunea latină, în ST, an. II, 1931, nr. 2, p. 35 - 46;

v      Enciclopedia lui Fotie către patriarhii orientali (1867), în ST, an.I, 1930, nr. 2, p. 56 - 100;

v      Primii didascăli creştini, în ST, an. III, 1932, nr. 2, p.140- 211 (şi extras, 78 p.);

v      Tatăl împăratului Justinian contra lui Origen. Studii şi traducere, în ST, an. IV, 1933, p. 17- 66;

v      Encicliopedia patriarhilor ortodocşi de la 1848. Studiu introductiv, text şi traducere, în BOR, an LIII, 1935, nr.11- 12, p. 545 -688 (şi extras, 144 p.);

v      Teologia ca ştiinţă, Bucureşti, 1937, 30 p.;

v      La o sută de ani după schismă, în ST, an VII, 1938-1939, p. 46-89 şi an.VIII, 1940 p. 77 - 104 (şi extras, Bucureşti, 1940, 74 p.);

v      Ce reprezintă azi Biserica Ortodoxă, în BOR, an. LIX, 1941, nr. 1 -2, p. 10-39;

v      Necesitatea studiilor istorice şi patristice în Biserica Ortodoxă, Bucureşti, 1941, 31p.;

v      Anticreştinismul comunist, în BOR, an. LX, 1942, nr. 1-4, p.13 -50;

v      Confesionalism şi obiectivitate în istoria bisericească, Craiova, 1943,14 p. (extras din RIB);

v      Caritatea creştină (în Biserica veche), în BOR, an. LXIII, 1945, nr.13, p.20-66;

v      Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ruse, în BOR, an. LXVI, 1948, nr. 5-8, p. 301- 316;

v      Cler şi popor în primele trei secole, în ST, serie nouă, an.I, 1949, nr. 9- 10, p. 713 738;

v      Atitudinea Vaticanului faţă de Ortodoxie în ultimii treizeci de ani, în `Ortodoxia",an. I, 1949, nr.1, p. 28-90;

v      Cum s-au făcut `unirile" cu Roma, în `Ortodoxia", an. I, 1949, nr. 2-3, p. 120 - 142;

v      Privire istorică asupra schismelor, ereziilor şi sectelor, în ST, an.II, 1950, nr. 7 - 8, p.347 - 394;

v      Cezaropapismul romano-catolic de ieri şi de azi. în `Ortodoxia", III, 1951, nr. 4, p, 495 - 537;

v      Importanta istorică a Sinodului al IVlea ecumenic. în `Ortodoxia", an.III, 1951, nr. 2 - 3, p. 188 - 294;

v      Cinci sute de ani de la căderea Constantinopolului sub turci, în `Ortodoxia", an. V, 1953, nr. 3, p. 381 -437;

v      Geneza şi evoluţia schismei, în `Ortodoxia",an. VI, 1954,nr. 2-3, p. 163-217,

v      Premisele primatului papal, în `Ortodoxia", an.Vll, 1955, nr. 1, p. 3-28;

v      Atitudini şi raporturi interconfesionale, în `Ortodoxia", an. IX, 1957, nr. 3, p. 371 - 405;

v      Raporturile dintre ortodocsi şi anglicani din secolul al XVI-lea până la anii 1920, în `Ortodoxia", an. X, 1958, nr. 2, p. 177-194;

         mie de ani în istoria Sfântului Munte Athos, în `Ortodoxia", an. XV, 1963, nr. 3 - 4, p. 590-620;

v      Problema stabilizării datei Paştilor. Privire istorică asupra divergenţelor şi computurile pascale, în `Ortodoxia", an. XVI, 1964, nr. 3, p. 334-444;

v      Condiţiile istorice ale formării vechilor Biserici Orientale, în `Ortodoxia", an. XVII, 1965, nr. 1, P. 28 -40.

v      Coautor al manualului de Istorie bisericească universală 2 vol ., Bucureşti, 1956, 398 + 467 p.

v      Impreună cu arhiereul Irineu Mihălcescu a tradus din limba greacă Noul Testament, apărut ca ediţie sinodală în 1937 şi 1942.