Proorociile Schimonahiei Nila
 

Cea mai mare si mai grea nevointa este a te ruga pentru oameni. Trebuie sa fii rabdator, sa te rogi, sa te nevoiesti, fara a te lasa influentat de ceva, oricat ai fi de certat si barfit. Exista barfire din stanga, de la cel viclean, dar exista si din dreapta - de la cei apropiati. Ambele sunt grele, dar sunt folositoare si chiar necesare. Toate cele ce ni se trimit trebuie sa le implinim inaintea Ochiului lui Dumnezeu, cu gandul la Maica Domnului, cu inima spre Dumnezeu. Nu e nevoie de nevointa exterioara, ci mai mult ca orice, de curatirea inimii. Si sa nu-ti inchipui nimic despre tine.

Cu adevarat folositor cuvant ai postat Miha-anca. Am gasit la Sfantul Ioan de Kronstadt un fragment ce vorbeste despre aceeasi tema: rugaciunea pentru oameni.

"Atunci cand altii, lovind cu necaz si cu stramtorare sufletul tau, te fac sa te rogi lui Dumnezeu cu durere, cu inima umilita si cu lacrimi pentru miluire, roaga-te pentru iertarea pacatelor lor la fel cum te rogi pentru iertarea pacatelor tale si totodata roaga-te pentru mantuirea lor la fel ca pentru a ta.

De vei ajunge sa faci asta si o vei preface in deprindere, vei primi de la Domnul belsug de daruri duhovnicesti, daruri ale Duhului Sfant, Care iubeste sufletul cu impreuna-simtire fata de mantuirea altora, fiindca El insusi, Duhul Cel atotsfant, vrea in tot chipul sa ne mantuiasca pe toti, numai sa nu stam impotriva Lui, sa nu impietrim inimile noastre. Insusi Duhul mijloceste pentru noi cu suspinuri negraite."

Despre cinstirea Sfintelor Moaste, despre trup si suflet in ortodoxie
 

Cred ca ar trebui sa citim zilnic acest citat scris aici , caci contine mult adevar !
Multumim Anca !:53:

Un cuvant valabil in orice situatii, nu doar in cea enuntata:

"Cine va citi insa Viata Sfantului Antonie de la Iezerul in cautare de senzational, numai cu scopul de a descoperi la fiecare pas minuni mai presus de fire - aceste semne necesare sufletelor simple, ramase la stadiul primitiv al paganismului materialist, prin care primii misionari demonstrau superioritatea invataturii crestine fata de doctrinele si legendele lor - inseamna ca nu au inteles inca valoarea si importanta Evangheliei Mantuitorului nostru Iisus Hristos si nici harul sfintilor si lucrarea Duhului Sfant prin Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe. " (arhim. Veniamin Micle, man. Bistrita)

Citatul zilei de pe site
 

"Suferiti de pe urma unui om rau? Iertati-l, ca sa nu fie astfel doi oameni rai." Fericitul Augustin

• “Toate necazurile ne vin de la greşeli, nu de la Dumnezeu. El numai le îngăduie şi spală cu ele vinovăţiile noastre. Oamenii nu înţeleg că vindecarea prin necazuri nu dovedeşte părăsirea lui Dumnezeu.”

• “Nu fericiţi pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta, căci cunoscându-i Dumnezeu că n-au minte să-I înţeleagă căile, nu le rânduieşte o îndreptare prin încercări în lumea aceasta, ci osândă în cealaltă.”

• “Fumatul atacă mintea şi credinţa omului, nu doar plămânii, inima, sângele şi organele respiratorii.”

Pr. Arsenie Boca

• “Să nu vorbeşti niciodată de proiectele tale, căci cel rău ştie doar ce vorbeşti nu şi ce gândeşti şi ţi le nimiceşte”
• “Când un om face ceva cu intenţii bune trebuie să iasă bine”
• “Să renunţi la plăcerile tale pentru a face bucurie altcuiva.”
• “Dacă aveţi necazuri în casă, în familie, strigaţi la Maica Domnului, lăsaţi gospodăria voastră în grija Maicii Domnului.”
• “Păcatele sunt ţinute în dublă evidenţă, se înscriu la Cer, dar se înscriu şi în urmaşi (în sămânţa de om).”
• “În viaţa de dincolo oamenii se vor cunoaşte după dragoste; cei ce s-au iubit după Dumnezeu vor fi aproape unii de alţii şi aproape şi de Dumnezeu.”
• “Când nu vă înţeleg soţii voştri vorbiţi mai puţin cu ei despre Dumnezeu, dar vorbiţi mai mult cu Dumnezeu despre soţii voştri.”
• “Fiecare dintre noi duce un ateu în spate, trupul pe care-l avem.”
Pr. Arsenie Boca

Toate lucrarile, sa le incepem cu rugaciunea, sa continuam cu nadejdea si sa sfarsim cu multumirea. Astfel fiecare lucrare a noastra va fi impodobita cu vesmant dumnezeiesc si nu-l va alunga pe Domnul din suflet. Sfantul Teofan Zavoratul

Parintele Profirie
 

În coltisorul de rugăciune trebuie să avem neapărat o candelă. Se va folosi candela cu ulei si fitil. Nu este potrivit să se folosească beculete, pentru că adevărata candelă, ca si lumânarea, trebuie să folosească spre ardere ulei curat sau ceară curată. Beculetul este de frumusete. Candela nu este pentru frumusete, ci pentru lucrare. Candela este lumina de veghe, de priveghere, pe care ar trebui să o tinem tot timpul aprinsă în casă. Vă amintiti pilda fecioarelor din Evanghelie, care asteptau pe Mântuitorul cu candelele aprinse. Cele care nu au avut suficient undelemn pentru a arde continuu candelele au pierdut venirea Mântuitorului. Arderea continuă a candelei este răspunsul crestinului la îndemnul Mântuitorului: “Privegheati că nu stiti ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului.” (Matei 25, 13). Cum spuneam, crestinul aprinde lumânarea sau candela ori de câte ori vine în fata lui Dumnezeu, ori de câte ori, în vreun fel anume, merge să se întâlnească cu Dumnezeu. Candela aprinsă este semn al nădejdii pe care noi ne-o punem în Dumnezeu ca El să fie ocrotitor al casei noastre. Cine nu poate păstra candela mereu aprinsă, este bine să o aprindă seara, sau ori de câte ori se roagă. De asemenea ardem candela în zilele de sărbătoare, începând cu seara din ajunul zilei respective.
Bătrânii, mai ales, tin candelele aprinse pentru ca nu cumva să le vină ceasul sfârsitului pe neasteptate si să moară fără lumină, să meargă la Hristos fără lumină. Lumina este semn al alegerii noastre pentru Dumnezeu, si pentru Împărătia luminii. Alegem lumina, pentru că lumina este semnul că vrem să ajungem la Dumnezeu.
Există candele la magazinele de obiecte bisericesti, la biserici si la mănăstiri. O candelă este compusă dintr-un suport, de obicei metalic, în care se asează un pahar special de candelă si o plută specială sau un alt suport, cu fitil de suport sau vată. La caz de nevoie, se poate improviza o candelă foarte usor într-un pahar sau orice alt vas mic. Este bine totusi, să ne îngrijim de o candelă frumoasă, care să fie si podoabă de pret în casa noastră. Se mai obisnuieste o candelă în bucătărie, acolo unde gospodina îsi petrece foarte mult timp si chiar familia întreagă. Este foarte frumoasă si dragă această însotire a luminii candelei în jurul nostru. Ea ne păstrează sau ne duce gândul la Dumnezeu si ne aduce aminte de rugăciune.

Lumanarea ca simbol
 

Caldura focului simbolizeaza caldura iubirii Lui Hristos.

Lumina focului simbolizeaza atotcunosterea Lui Hristos.


Lumanare pentru cei dragi (vii sau morti): ne rugam sa fie adusi in Lumina si Cadura Lui Hristos.

"Si de-asta spun ca preocuparea unui om duhovnicesc trebuie sa fie o prezenta continua. De aceea va spun ca nu trebuie sa se teama nimeni, daca are inima sincera, de faptul ca s-a "balacit", daca a facut-o din instinct, fara cunostinta sau chiar cu stiinta ca face un pacat, nu e nicio primejdie. daca se ridica, nimic nu e pierdut, atata vreme cat sufletul nu abdica si cat capul se ridica din nou, iar credinta ramane in picioare!"

(pr. Papacioc)

Toţi umblăm după fericire. Toţi o dorim, toţi o căutăm. (…) Intru direct în intimitatea inimilor voastre şi vă spun: căutaţi fericirea în sufletele voastre. Nu o căutaţi în afara voastră. Să nu aşteptaţi fericirea să vină din altă parte decât dinlăuntrul vostru, din sufletul vostru, unde sălăşluieşte Hristos. Dacă veţi aştepta fericirea din afara voastră, veţi trăi decepţii peste decepţii şi niciodată nu o veţi atinge. Vă spun atât: căutaţi iubirea şi trăiţi-o cu multă smerenie! (…) Cine împlineşte cuvântul lui Hristos realizează maximum, Totul!
( Valeriu Gafencu )


Dacă dorești să te înalți mai presus de patimi, învață mai întâi stratagemele unei asemenea lupte. Îți voi spune un cuvânt și să mă asculți: nu încerca să birui patimile prin luptă, căci patimile nu se biruie prin lupte; ci silește-te să le slăbești cât poți, fără să lupți cu ele cum fac cei neștiutori. Niciodată să nu intri la luptă pentru curăția sufletului. Căci acela care vrea să intre în locul curăției cu acest gând nu va simți nici măcar pacea dinspre gânduri, fiindcă nu va fi înălțat dincolo de tulburarea gândirii, nici nu va atinge locul limpezimii. Tu însă răpește patimilor hrana lor, căci acesta e scopul strategiei. Vezi ce anume hrănește fiecare patimă în parte și fii iscusit când o întâlnești. (Sf Isaac Sirul, Cuvinte către singuratici, partea a doua, p. 217



„ Fără Dumnezeu omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. ” Petre Ţuţea

“ Se stie ca daca vrei sa combati un lucru trebuie ca mai intai sa-l cunosti ” Extras din paza celor 5 simturi


“ Pentru ce te ingrasi si pui carne pe tine ? Nu stii oare, ca cu cat iti faci mai grasa carnea, cu atat iti faci mai grea inchisoarea sufletului tau ? “ Extras din paza celor 5 simturi


“ Dezvatarea de rautati este pentru oameni o lupta neasemuit de nobila “ Extras din paza celor 5 simturi


“ Daca vrei sa fii fericit o clipa, razbuna-te! Daca vrei sa fii fericit o viata, iarta! ” anonim


Barbatule, ai grija, ti-a fost creata femeia din coasta cea mai apropiata de inima, pt ca tu sa o iubesti. Ea nu a fost luata din calcaiul tau, ca sa o calci in picioare. Sf Efrem Sirul


“ Nu poti intelege niciodata din carti ceva ce nu ai trait ” anonim


“ O problema este o sansa, sa dai tot ce este mai bun din tine ” anonim


“ In momentul in care copiii, indiferent de varsta, doresc sa duca o viata crestina, iar parintii lor cauta sa-i opreasca, acestia sunt datori sa asculte mai mult de Dumnezeu, decat de parintii lor, fara insa a-i necinsti pe cei din urma “ anonim


“ Ceea ce respingi cu voce tare, te atrage in ascuns “ anonim


“ Viata te ia in serios in fiecare zi. Tu o iei? “ anonim


“ Rugati va cu incredere ,cu disperare chiar ,cu post , cu dorinta de a nu fi ca voi,si veti primi exact ceea ce va trebui sa primiti .Poate o pereche,poate nu,dar sigur veti scapa de singuratate,caci aceasta era de fapt miza,iar nu neaparat gasirea perechii “ anonim


“ Sa avem in casa carti duhovnicesti. Atunci cand le citim indepartam de la noi lucrarea diavolului, suntem mangaiati sufleteste si prindem curaj ca sa mergem pe calea virtutii. “
anonim


“ Biruinta nu-i obligatorie; obligatorie e lupta “ Nicolae Steindhart


“ Trebuie sa iubesti mai mult tacerea nelucratoare decat saturarea celor flamanzi in lume sau decat intoarcerea multor popoare la Dumnezeu. Este mai bine sa te descatusezi tu insuti din lanturile pacatului decat sa scoti pe robi din sclavie. ” Extras din pelerinul rus

Există suflete, ca să zic aşa, tocite de suferinţă, care toată viaţa lor au fost încercate, care au îndurat nespus de multe dureri mari şi mici, precum şi nesfârşite necazuri, aşa încât au ajuns să nu se mai mire de nimic, nici măcar de o catastrofă cu totul neaşteptată, şi mai ales care până şi înaintea sicriului fiinţei celei mai dragi, nu uită una din regulile atât de greu învăţate ale unei purtări cât mai linguşitoare faţă de oameni. Dostoievski


Suferinţa şi durerea sunt întotdeauna obligatorii pentru o conştiinţă largă şi o inimă profundă. După mine, oamenii cu adevărat mari încearcă o mare tristeţe pe pământ...
Dostoievski

Dacă vrei să învingi lumea toată, învinge-te pe tine însuţi. Dostoievski


Curiozitatea da nastere pasiunii. Dostoievski


Să ne minţim pe noi înşine ne este mai adânc înrădăcinat decât să-i minţim pe ceilalţi! Dostoievski


Munca purifică mintea, formează omul, iar pălăvrăgeala îl descompune. Dostoievski


Da, e foarte greu să cunoşti un om, chiar şi după ce ai trăit ani şi ani de-a rândul în tovărăşia lui! Dostoievski



Feriţi-vă de limbajul vulgar, obişnuiţi-vă cu limbajul cărţilor sfinte. Trebuie curăţată mintea, că limba altfel nu se curăţeşte. Arsenie Boca


Ca sa scapi de uriasul mintii (de uitare) trebuie sa citesti pâna la istovire. Arsenie Boca


Faceţi măcar 100 de metanii pe zi, că vă dă sănătate sufletească şi trupească. Arsenie Boca


Omul învaţă 6 ani ca să vorbească şi 60 de ani trebuie să înveţe ca să tacă. Arsenie Boca


Rugăciunea e alimentată cititnd Sfanta Scriptura şi învăţătura de credinţă. Arsenie Boca


Alexandru Ghica

"Comunismul e o utopie...! E cel mai greu blestem ce a căzut pe neamul românesc! Viitorul o va dovedi. Pe noi o să ne terminaţi, dar veţi fi blestemaţi, din neam în neam, de copiii şi nepoţii voştri, cărora le-aţi închis ochii de dragul unei idei sortită eşecului! Noi cei de aici vă iertăm, dar istoria nu iartă!"

Mi-a plăcut foarte mult cuvântul acesta, mulțumim ! :53:

"Toti sfintii cei mari s-au smerit inaintea tuturora. Atata se smereau unii, ca ziceau: Sunt mai rau ca orice om. Pe toti din jurul lor ii socoteau sfinti. Chiar daca vedeau ca cineva face vreo greseala, nu se gandeau la asta. Ziceau: A facut greseala aceasta, dar el, inaintea lui Dumnezeu este mai bun ca mine, mai sfant. Ca el noaptea s-a sculat si s-a inchinat lui Dumnezeu, cu smerita cugetare, si l-a iertat Dumnezeu, dar eu care am gandit rau – fara sa cleveteasca -, numai daca am gandit rau si am sa fiu judecat de la Dumnezeu". Parintele Dionisie Ignat

Petre Tutea vorbind despre Parintele Galeriu
 

"Părintele Galeriu, când vorbeşte, te conectează la Dumnezeu. În comparaţie cu el, ceilelţi preoţi nu predică, silabisesc… Eram odată cu nişte tineri, nu mai stiu despre ce le vorbeam, şi unul sare şi îmi zice admirativ: DomnuleŢuţea, vorbiţi de parcă aţi fi Părintele Galeriu! Eu, care înclin să mă cred genial, era gata să mă supăr… Pe urmă, gândindu-mă mai bine, m-am simţi onorat!"

Vă mulțumesc din suflet tuturor celor care postați "cuvinte de folos" și contribuiți cu drag la acest topic, fie doar și ca simpli cititori. :53::6::11::8:


Un cuvânt care mi-a mers la suflet ! Ca dealtfel multe altele aici postate...

Despre Sfântul Ioan Gură de Aur, sărbătorit astăzi 13 Noiembrie :

"Ioan era foarte corect și neîngăduitor cu păcatul, din acest motiv, el vorbea liber și fără teamă, spunând lucrurilor pe nume. Din cauza libertății sale de limbaj, în sensul asprimii și al criticii familiilor bogate și foarte vicioase din capitală, a fost socotit iute și adesea ireverențios, asa cum arată istoricul Socrate, lucru ce i-a atras ura multora care i-au devenit dusmani. Dumnezeu nu s-a oprit cu darurile sale aici, ci i-a încredințat acestui al doilea Pavel, un talant mai covârșitor: arhieria."

Extras din cartea Arhim. Policarp Ghițulescu - Sfânta Scriptură și valoarea vieții liturgice în gândirea Sfântului Ioan Gură de Aur.

http://www.crestinortodox.ro/files/i...-de-aur-10.jpg

Sfantul Serafim de Sarov
 

“Cititul cuvântului lui Dumnezeu trebuie să se facă în singurătate, pentru ca întreaga minte să se afunde în adevărurile din Sfânta Scriptură şi să se înfierbânte până la lacrimi; de la acestea omul se încălzeşte tot şi se umple de daruri duhovniceşti care bucură mintea şi inima mai tare decât orice alt cuvânt.”

“Dumnezeu e foc care încălzeşte şi aprinde inima şi străfundurile trupului nostru. De aceea, când simţim răceala în inimi, aceea este de la diavol pentru că diavolul este rece. Atunci trebuie să chemăm numele Domnului, Care va veni şi va încălzi inimile noastre cu o dragoste pură nu numai faţă de El ci şi faţă de aproapele, iar răceala urâtorului de bine va dispărea din faţa căldurii Lui.”

“Trupul este un sclav iar sufletul este stăpânul, deci din mila lui Dumnezeu trupul este nevoit de boli, pentru că numai aşa slăbesc patimile şi ne întoarcem la omul dinlăuntru. Da, uneori bolile trupului sunt cauzate de patimile sale.”

“Cei care au hotărât să-I slujească Domnului Dumnezeu, trebuie să exerseze rugăciunea minţii închinată Mântuitorului şi să o rostească neîncetat: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”!

“Când ne cuprinde deznădejdea, să nu ne lăsăm robiţi. Mai degrabă întăriţi şi ocrotiţi de lumina credinţei, să spunem vrăjmaşului cu curaj: “Ce eşti tu nouă, tu care ai fost alungat de la faţa lui Dumnezeu, un fugar din rai, un rob al răului? Tu nu ne poţi atinge pentru că Hristos, Fiul lui Dumnezeu ne este stăpân nouă şi tuturor. Piei, blestematule. Noi credem în dreaptă Crucea sa. Şarpe, te călcăm pe cap.”

Posteşte pentru că ai greşit; posteşte ca să nu mai păcătuieşti; posteşte ca să câştigi tot binele; posteşte ca să nu pierzi nimic din ceea ce tu ai reuşit să câştigi.
Sf. Ioan Gură de Aur

Ne-am îmbolnăvit prin păcat, să ne vindecăm prin pocăinţă. Iar pocăinţa fără post este neputincioasă. Îndreaptă-te, dar, înaintea lui Dumnezeu prin post.
Sf. Vasile cel Mare

“ Nu trebuie san e smerim fata de cei ce nu se smeresc, deoarece o vor exploata ca pe o slabiciune si, in consecinta, ne vor afunda mai rau. Cei renascuti in Duhul atunci cand il intanlesc pe un smerit, se smeresc si ei mai mult, in timp ce cei care nu sunt renascuti, atunci cand intanlesc un smerit, gasesc ocazia de a se sui in carca lui, de a se folosi de el “

( Arhimandritul Sofronie Saharov – de la Essex )


Recent l-am descoperit cat de tare este :X

Si eu ma folosesc nespus de mult de scrierile Parintelui Sofronie. N-ai fi crezut ca un Parinte asa de mare ne recomanda acest lucru, dar cei ce au duhul discernamantului le inteleg pe toate corect. Am mai intalnit si la Parintele Arsenie Papacioc ideea ca smerenie nu inseamna umilinta. Foarte important, deoarece avem tendinta sa intelegem gresit anumite lucruri si sa nu ne mai raportam corect. Folositor cuvant ai postat.

Traian Dorz, din “Semănaţi Cuvântul Sfânt”
 

1 – Omul are multe nevoi urgente, are mai ales nevoie de trei condiții. De pâine, de carte și de Dumnezeu.
Pâinea îi este necesară de la nașterea lui. Cartea îi este necesară îndată după aceea. Dar Dumnezeu îi este necesar totdeauna.
2 – Marea mulțime a oamenilor unui popor sunt lipsiți în același timp de toate aceste trei urgențe: de Pâine, de Carte și de Dumnezeu.
3 – Omenirea aceasta lipsită a avut și mai are încă mulți binefăcători care s-au străduit și se străduiesc să le dea oamenilor lipsiți pâinea trupească, să le dea cartea minții. Dar oameni care să li-L dea pe Hristos – sunt prea puțini.
4 – Pâinea este de cea mai urgentă nevoie tuturor căci fără ea mor trupește. Cartea este și ea necesară sufletului căci fără ea pier și rătăcesc în beznă. Dar Hristos este de cea mai urgentă nevoie tuturor fiindcă fără El nici pâinea nici cartea nu folosesc prea mult.
5 – Hristos ne poate da și pâinea și cartea, dacă Îl căutăm pe El întâi. Dar nici pâinea nici cartea nu ni-L poate da totdeauna pe Hristos.
6 – Iată toți cei care L-au căutat și L-au aflat cu adevărat pe Dumnezeu, nu duc lipsă nici de pâine și nici de carte. Hristos le-a dat împreună cu El și acestea, dar spre binecuvântare nu spre osândă.
7 – Iată însă că cei care au căutat numai pâinea, ori numai cartea și nu pe Hristos, cu cât le-au aflat pe acestea mai mari și mai moi, cu atâta s-au depărtat de calea mântuirii, uscându-și cu atât mai mult sufletul cu cât își îngrașă tot mai mult trupul.
8 – Nici un om nu-i chiar fără nici un dar, fără nici un talent. Unii și l-au descoperit și îl folosesc lucrând cu el frumos spre slava lui Dumnezeu și binele semenilor lor.
9 – Alții nu și l-au descoperit încă. Au în mână o unealtă dar stau fără lucru pentru că nu știu că o au și că pot lucra frumos cu ea.
10 – Lucrul este mult, oameni nevoiași sunt mulți și nevoia de lucrători este mare. Nu stați fără lucru! Uitați-vă la mâinile voastre ce unealtă v-a pus în ele Dumnezeu. Puteți da oamenilor bucățica unei pâinișoare, ori lumina unei cărți? – nu stați fără lucru, dați-le!
11 – Dar poate pâine n-ai să dai, carte nu știi să dai, – dar nici pe Hristos nu-L poți da, dacă L-ai aflat și Îl ai pe El?
12 – Pâine poate n-ai totdeauna, carte la fel, – dar dacă spui că Îl cunoști pe Dumnezeu și L-ai primit pe Hristos – atunci din El ai de-ajuns și nu-ți scade oricât dai și ori la câți ai împărți. Pâinea îți scade, de carte poate nu-i nevoie, dar Hristos nu scade și El lipsește tuturor.
13 – Ispititorul ne va pune și el multe piedici și ne va strica multe planuri bune, dar datoria noastră este să nu obosim și să nu deznădăjduim în facerea binelui pe care îl știm și îl putem.
14 – Fiecare om are o nevoie specifică a sa și fiecare suflet poate avea o altă fire și o altă condișie decât altul. Dar nevoia de Hristos o au la fel cu toții – și Hristos are pentru fiecare suflet exact ceea ce îi lipsește lui, numai dacă noi știm să le înfățișăm ceea ce ei simt că au nevoie de la Hristos.
15 – Cea dintâi și cea mai mare nevoie de la Hristos ce o are fiecare suflet este nașterea din nou. Nici pâinea, nici cartea, nici sănătatea, nici libertatea, nici familia nu sunt atât de necesare ca nașterea din nou, adică primirea lui Hristos și trăirea în El.
Toate celelalte zerouri capătă valoare numai atunci când acest 1 – Hristos – este pus în fruntea lor.
16 – Biblia, Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu, poezia și cântarea Domnului sunt mijloacele totdeauna la îndemîna fiecărui credincios, cu care Îl poate duce pe Hristos la oameni și pe oameni la Hristos.
17 – Un verset din Evanghelie, o cântare sau o poezie nu-i greu să ni le strângem fiecare din noi și să le avem la îndemînă de fiecare dată când vedem un om fără de Hristos – și Duhul ne îndeamnă spre el.
18 – Când vine la noi vecina ori vecinul și are nevoie de o pâine, de un ban ori de vreo unealtă și se grăbește să ți le ceară și te grăbești să i le dai, grăbește-te mai întâi să I-l dai pe Hristos de care el poate fără să știe are și mai multă nevoie.
19 – Când te grăbești pe drum și întâlnești pe cineva ca să schimbi două vorbe tu cu el ori el cu tine, nu pleca tu ori nu-l lăsa pe el să plece, înainte de a-i spune cald, blând, înțelept și clar despre graba și nevoia cea mai mare pe care o avem cu toții după Hristos.
20 – Înainte de a te grăbi la tren, grăbește-te la Hristos. Înainte de a te grăbi la muncă, la odihnă, grăbește-te la Hristos. Înainte de orice grabă, grăbește-te la Hristos și înainte de orice trebuință, câștigă-L pe El.

mi-a plăcut foarte mult "pilda zilei" de pe site ...
 

"Se cade și celui ce nu face fapta bună să învețe pe alții fapta bună, că lipsa faptelor sale o împlinește folosul cuvântului".

Sfântul Isaac Sirul

Sfintii Parinti despre : BLANDETE !
 

,,Cel ce poate îmblânzi pe cei neînvăţaţi, ca să iubească învăţătura şi îndreptarea, făcător de om trebuie să se numească…. Căci blândeţea şi înfrânarea este fericire şi nădejde bună pentru sufletele oamenilor”(Sf. Antonie cel Mare); ,,Blândeţea constă în aceea de a nu te lăsa stăpânit de nici o pornire de mânie, în a trăi mereu în pace”; ,,Sârguiţi-vă să căpătaţi blândeţea, pentru că cel blând se împodobeşte cu toată fapta bună, dacă este ofensat se bucură, dacă este mâhnit se bucură”(Sf. Efrem Sirul); ,,Atâta vreme cât este numai o bănuială a răului şi că teama ce avem de el nu este întemeiată pe dovezi sigure şi neîndoielnice, până atunci să ştim a folosi mijloacele blândeţii, decât de a ne grăbi în vreun fel”; ,,Blândeţea temperează şi moaie sufletele, pe când asprimea le sălbăticeşte şi le semeţeşte”(Sf. Grigorie de Nazianz); ,,Ce este blândeţea? Blândeţea care duce la fericire. Căci nu orice blândeţe este virtute. Este o blândeţe din fire, care nu e decât încetineală, slăbiciune de duh… Blândeţea este o înclinare obişnuită, statornică, în a înnăbuşi asalturile ispitelor. Această trăsătură(de a înnăbuşi asalturile ispitelor) va putea fi prinsă mai lesne prin lucruri contrarii. Pentru a judeca precum se cuvine, trufia, invidia, ura, faceţi-le să stea faţă în faţă cu modestia, cu bunăvoinţa, cu iubirea”(Sf. Grigorie de Nissa); ,,Mai bună este blândeţea decât orice fel de voinţă…. Contra răului trebuie multă blândeţe”; ,,Blândeţea nu este bună în orice împrejurare”; ,,Dacă noi am fi blânzi şi îngăduitori, am putea fi nebiruiţi de nimeni şi nici un om, fie mare, fie mic, n-ar putea să ne vatăme vreodată. Blândeţea purcede dintr-un suflet măriminos şi dintr-o cugetare sănătoasă”; ,,Când te îngrijeşti de mântuirea altora, atunci porunceşte cu autoritate şi îngrijeşte-te, căci aici nu mai e nevoie de blândeţe, ci de autoritate, ca nu cumva să se vatăme lucrul obştesc”; ,,Nimic nu este tare ca moderaţia şi blândeţea”; ,,Nu numai faţă de fraţi, ci faţă de toţi oamenii trebuie îndreptată blândeţea”(Sf. Ioan Gură de Aur); ,,Mergătoare înainte a oricărei cugetări smerite este blândeţea”; ,,Blândeţea este o stâncă, care se înalţă spre marea inimii şi de care se sfarmă toate valurile ce se izbesc de ea, singură ea rămânând neclintită”(Sf. Ioan Scărarul); ,,Omului blând îi foloseşte credincioşia, căci îl face să nu ispitească îndelunga răbdare a lui Dumnezeu şi să nu se rănească prin neascultare deasă”(Marcu Ascetul)

"Omul dinafara nu este decat o oglinda a celui dinauntru" (Sf. Macarie cel Mare).

Din editorialul apărut azi pe site, un îndemn spre a nu ne lăsa purtați de patimi și de judecăți pripite.

http://www.crestinortodox.ro/editori...os-138458.html

Sfantul SILUAN Atonitul..CUVINTE DUHOVNICESTI..
 

Inima mare
 

Parintele Paisie Aghioritul ne invata cum sa dobandim ajutorul lui Dumnezeu. Iata o povestire impresionanta, pe care Parintele o spune spre folos si invatatura.

"In timpul ocupatiei germane ramasese in sat un orfan, nimeni nu-l lua in casa lui, caci fiecare se gandea la greutatile lui: Este ocupatie..., ma descurc greu..., cum il voi hrani?..., etc. Insa unul cu multi copii - avea zece, fiind si sarac - de indata ce l-a vazut pe acel copil nefericit, i s-a facut mila de el. L-a chemat in casa sa si l-a ingramadit sub paturi, impreuna cu ceilalti. Am zece si cu acesta unsprezece, s-a gandit, dar are grija Dumnezeu....

Staretul a ras bucuros si fericit si a continuat:
-Vezi, cel cu multi copii avea o inima mare, desi era sarac si de aceea avea din belsug si ajutorul lui Dumnezeu."

N-am mai "auzit" de mult o pericopa atat de profunda si de graitoare...
Iti multumesc!

Parintele Staniloae:
"Daca ar lipsi imaginatia, chipul fiecaruia s-ar invartosa si si-ar pierde frumusetea. Imaginatia e forta prin care cel ce iubeste scoate ca un scafandru, din bogatia indefinita a celui iubit, frumuseti si lumini si transparente noi pe chipul aceluia si apoi pe chipul sau, sau pe chipul comun, si in parte il imbogateste pe acela in mod real cu ele. Cand imaginatia se opreste, s-a stins iubirea. Forta imaginatiei e iubirea, si forta iubirii este imaginatia. Si intrucat iubirea e in contact cu o realitate adanca adevarata, imaginatia are si ea o baza reala. Pe de alta parte, ele au o putere creatoare reala."




http://www.crestinortodox.ro/editori...zeu-70277.html

Si pe mine m-a folosit mult aceasta intamplare povestita de Parintele Paisie, de fapt tot ce am citit de Parintele mi-a mers la suflet. O alta intamplare povestita de el, care ne ajuta sa intelegem ca pentru cei curati toate sunt curate.

"Odata un student a venit la chilia mea si a batut la usa. Desi aveam de citit un teanc de scrisori, m-am decis sa merg sa vad ce vrea. Ce doresti fiule? l-am intrebat. Aici este chilia parintelui Paisie? m-a intrebat el zicand: vreau sa il vad pe parinte. Da, aici este, dar parintele nu e, a plecat sa cumpere tigari, i-am spus eu. Inseamna ca s-a dus ca sa ajute pe cineva a spus acesta cu un gand bun. Nu, a mers sa le ia pentru el, am spus eu. Le-a terminat pe toate si tanjea dupa o tigara. Pe mine m-a lasat aici singur si nu stiu cand se intoarce. Daca mai dureaza mult, am sa plec. Ochii umeziti ai studentului i-au tradat emotiile si a spus din nou cu un gand bun: Il tulburam pe parintele Paisie. L-am intrebat: De ce vrei sa il vezi?, Vreau doar binecuvantarea lui, mi-a raspuns. Ce binecuvantare vrei de la el, naivule! E ticnit, il cunosc bine. Nu are pic de har. Nu-ti mai pierde timpul asteptandu-l sa se intoarca. Va fi morocanos, s-ar putea chiar sa fie beat, caci mai are si viciul acesta. Cu toate astea, tanarul a ramas optimist. Intr-un final i-am spus: Am sa il mai astept si eu putin, ce vrei sa ii transmit? Vreau sa ii dau o scrisoare a spus, dar il astept ca sa imi dea si binecuvantarea.

Vedeti? Oricat de multe lucruri rele i-as fi spus, le-a privit pe toate cu ochi buni. Cand i-am spus despre tigari, ochii i s-au umezit. Cine stie, a gandit el probabil s-a dus ca sa ajute pe cineva. Altii sunt educati, citesc mult dar cu toate acestea nu gandesc precum tanarul acela! Odata ce il contraziceai, el crea imediat o alta idee si ajungea la o concluzie chiar mai buna decat prima. Am fost uimit de aceasta capacitate a lui! A fost prima oara cand am vazut asa ceva!"

Din sfaturile Sfantului Vasile cel Mare
 

Cel care mustra trebuie sa mustre cu toata indelunga-rabdare, cu frica de Dumnezeu si cu scopul sa intoarca pe cel pacatos.

Trebuie ca fiecare, in masura in care ii este posibil, sa linisteasca (imblanzeasca) pe cel care are vrajmasie impotriva lui. Nu trebuie sa se pastreze ranchiuna impotriva celui care a pacatuit si se caieste, ci sa fie iertat din inima.

Nu trebuie sa se forteze (omul) la lucru peste masura si sa depaseasca limitele moderatiei, potrivit Apostolului, care a spus: Ci, avand hrana si imbracaminte, cu aceasta vom fi indestulati, pentru ca abundenta, dincolo de necesitate, produce chipul avaritiei (lacomiei), iar lacomia a fost declarata ca inchinare la idoli.

"Un fitil, ca sa lumineze, trebuie sa arda. Conditia ca sa luminezi este sa te jertfesti". (Parintele Arsenie Papacioc)

Invata
 

Invata de la apa sa ai statornic drum
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi
Invata de la stanca cum neclintit sa crezi

Invata de la soare cum trebuie s-apui
Invata de la piatra cand trebuie sa spui
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
Cat trebuie prin lume de linistit sa treci
Invata de la toate ca toate sunt surori
Cum treci frumos prin viata, cum poti frumos sa mori
Invata de la vierme ca nimeni nu-i uitat
Invata de la nufar sa fii mereu curat
Invata de la vultur cand umerii ti-s grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei
Invata de la greier cand singur esti sa canti
Invata de la luna sa nu te inspaimanti
Invata de la pasari sa fii mai mult in zbor
Invata de la toate ca totu-i trecator
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci
Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti in veci

Rudyard Kiplling

Avem timp
 

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
Sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
Sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine.

Avem timp sa citim si sa scriem,
Sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
Avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam.
Avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.

Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele.
Avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp.
Sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile.
Avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam.

Avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem.
Avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea.
Avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem
Avem timp pentru toate.

Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta murim.

de Octavian Paler

ESTE HAR…

- să iubeşti fără să fii iubit…
- să slujeşti fără să fii preţuit…

- să dăruieşti fără să ţi se mulţumească…
- să te jertfeşti şi fără să ţi se recunoască…

- să ierţi fără să fii iertat…
- să-l susţii pe cel care te-a lepădat…

- să crezi deşi nu vezi în faţă…
- să investeşti clădind fără speranţă…

- să taci pentru a nu face rău aproapelui…
- să vorbeşti de dragul adevărului…

- să înduri fără să murmuri, fără să cârteşti….
- totul să-ţi aparţină, dar tu de toate bucuros să te lipseşti…

LUPTĂ-TE, SUFLETE, CA SĂ PRIMEŞTI ACEST HAR !