O LUAM DE LA CAP :

Învăţătura corectă despre Maica Domnului


Sfântul Proclu al Constantinopolului a fost cel mai apropiat ucenic al Sfântului Ioan Gură de Aur. Cu toate acestea, contribuţia sa privind învăţătura corectă despre Maica Domnului a trecut aproape neobservată până astăzi. Considerăm prioritară, în momentul de faţă, sarcina de a dezvălui personalitatea fascinantă şi contribuţia deosebită a acestui mare ierarh.



Deşi Sinodul al III-lea Ecumenic a utilizat fragmente din predicile sale pentru a susţine faptul că Fecioara Maria este cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, puţini au fost cei care s-au aplecat cu atenţia asupra acestor texte în zilele noastre.

Viaţa Sfântului Proclu

Nu cunoaştem locul şi nici data naşterii Sfântului Proclu. Este cert, însă, că a fost ucenic al Sfântului Ioan Gură de Aur, deşi nu l-a putut urma pe acesta în exilul final. Nu l-a susţinut niciodată pe Arsaciu, urmaşul Sfântului Ioan, la scaunul de patriarh, deoarece acesta din urmă ocupase scaunul de episcop într-un mod necanonic. În schimb, a devenit secretarul lui Atticus, care i-a succedat în anul 406. Istoricul bisericesc Socrate precizează că "Proclu a devenit profesor încă din tinereţe şi, frecventând asiduu şcolile vremii, a devenit pasionat de retorică. Pe când era încă tânăr, a devenit unul dintre apropiaţii lui Atticus, care l-a numit mai târziu secretar al său". Atticus îl va hirotoni, de altfel, mai întîi diacon, iar apoi, la scurtă vreme, preot. După moartea lui Atticus, Proclu a fost foarte aproape să fie numit patriarh al Constantinopolului, dar lucrul acesta nu
s-a întâmplat. În schimb a fost numit episcop de Cyzic, dar nu a fost primit de creştinii din eparhia sa. După moartea patriarhului Sisinie (succesorul lui Atticus), s-a numărat din nou printre cei care puteau fi aleşi, dar i*a fost preferat Nestorie, viitorul eretic. Proclu s-a dezis de erezia lui Nestorie, predicând plin de curaj împotriva acesteia. În cele din urmă va fi ales patriarh în jurul anului 434. Printre activităţile sale importante se numără aducerea la Constantinopol a moaştelor Sfântului Ioan Gură de Aur, în jurul anului 438, şi punerea lor în biserica închinată Sfinţilor Apostoli. Un alt eveniment notabil din perioada petrecută ca patriarh este introducerea liturgică a cântării "Sfinte Dumnezeule", eveniment petrecut cu ocazia unui cutremur puternic care a zguduit capitala Imperiului Bizantin.

Istoria Omiliei a 5-a

Am decis să analizăm una dintre omiliile rostite de Cuviosul Proclu al Constantinopolului cu ocazia introducerii unei noi sărbători închinate Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Parascheva Grigoriu, cea care s-a ocupat de traducerea acestei omilii în limba română, ne-a oferit şi un scurt comentariu cu privire la istoricul ei. Astfel, introducerea unei noi sărbători era privită în vremea respectivă cu suspiciune, pentru că existau creştini care afirmau că se diminuează posibilitatea adorării lui Dumnezeu prin aceste noi celebrări închinate sfinţilor. Însă era necesară dezvoltarea cultului adus Maicii Domnului, pentru că nu dispăruseră controversele legate de erezia nestoriană. Parascheva Grigoriu precizează: "Omilia a 5-a este documentul păstrat al unui astfel de argument care promovează noua sărbătoare pentru Fecioara Născătoare de Dumnezeu în Constantinopolul secolului al V-lea şi constituie dovada vie pentru organizarea cultului ei în această perioadă. Forme private ale unei astfel de devoţiuni sunt, desigur, mai vechi decât secolul al V-lea, după cum se arată într*un papirus din secolul al III-lea ce invocă mila şi protecţia Născătoarei de Dumnezeu. Aceste devoţiuni au continuat să câştige teren tot mai mult în secolul al IV-lea, când, de pildă, Sfinţii Grigorie de Nisa şi Grigorie de Nazianz atestă cele mai timpurii exemple ale apariţiilor şi mijlocirilor Maicii Domnului, deşi nici în relatările lor aceste exemple nu par să fie ceva cu caracter extraordinar sau de noutate, având corespondente în literatura ascetică contemporană. În acelaşi timp, Fecioara a început să ocupe din ce în ce mai mult un loc central, ca figură exemplară atât în cultul public şi privat, cât şi în monahism. Omilia a 5-a marchează un pas decisiv în această direcţie odată cu afirmarea de către Sfântul Proclu a preeminenţei Fecioarei asupra tuturor celorlalţi sfinţi" (Sfântul Proclu al Constantinopolului, Omilii la Naşterea Domnului, trad. Parascheva Grigoriu, Editura Sophia, Bucureşti, 2008, pp. 84-85).

Născătoarea de Dumnezeu - mai presus de toţi sfinţii

Încă din debutul omiliei sale, Sfântul Proclu afirmă că Născătoarea de Dumnezeu este mai presus de toţi sfinţii. Prima comparaţie pe care o efectuează este cea cu drepţii vechi-testamentari. După ce enumeră virtuţile acestora, începe să explice de ce Preasfânta Fecioară îi depăşeşte pe toţi în sfinţenie. "Ea a purtat în pântece pe Cel întrupat, căci ce putea împiedica iconomia cea negrăită a lui Dumnezeu Cuvântul? Creşterea materială a pântecelui? Dar de creştere şi pătimire Cuvântul este străin. Mărire? Dar dumnezeirea nu este circumscrisă. Întinăciune? Dar Cel ce a zidit-o pe ea nu se întinează şi Cel întrupat în ea şi Cel ce S-a născut nu S-a întinat, ci şi mai mare slavă aduce împăratul, iubirea de oameni. (...) Aşadar nimic nu este în viaţă precum Născătoarea de Dumnezeu Maria. Cutreieră toată făptura, o, omule, cu mintea şi vezi dacă este ceva mai mare decât Preasfânta Născătoare de Dumnezeu Fecioara. Răscoleşte pământul, scrutează marea, iscodeşte văzduhul, cerurile le cercetează cu mintea, gândeşte-te la toate puterile cele nevăzute şi vezi dacă este vreo altă minune aşa de mare în toată făptura. (...) Numără deci cele străine şi minunează-te de biruinţa Fecioarei, fiindcă pe Cel pe care toată făptura Îl preamăreşte numai ea în chip netâlcuit în cămara de nuntă l-a primit" (Omilii la Naşterea Domnului, pp. 91-93). Sfântul Proclu al Constantinopolului nu cuprinde doar sfinţii, ci şi îngerii în treapta inferioară a Născătoarei de Dumnezeu. Fecioara Maria a rămas om, fără a căpăta o natură necreată, dar, cu toate acestea, s-a ridicat mai presus de puterile fără de trup, prin faptul că a purtat în pântece pe Fiul lui Dumnezeu. Nici drepţii vechiului legământ, nici sfinţii Evangheliei nu pot să se ridice la treapta Născătoarei de Dumnezeu.

Împlinirea femeilor

"Fericite sunt pentru ea toate femeile. Neamul femeiesc nu mai este sub blestem, fiindcă a născut pe cea care şi pe îngeri îi va birui în slavă. Eva se vindecă, este redusă la tăcere egipteanca, se îngroapă Dalila, fără pomenire rămâne Irodiada, şi acum se admiră şirul femeilor de cinste, se binecuvintează Sarra, ca născătoare a popoarelor, Rebecca se cinsteşte ca dătătoare înţeleaptă a binecuvântărilor, se admiră şi Lia ca maică a strămoşului după trup al Domnului, se laudă Debora ca strategă mai presus de fire, se fericeşte şi Elisabeta ca una ce a odrăslit săltarea în pântece a Înaintemergătorului harului" (Omilii la Naşterea Domnului, pp. 93-94). Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este cea prin care neamul femeiesc dobândeşte cea mai înaltă slavă. Prin ea sunt lăudate femeile virtuoase ale Legii vechi, dar sunt şi mustrate cele care au păcătuit. Încheiem cu un citat de o frumuseţe retorică deosebită al Sfântului Proclu al Constantinopolului, în care el identifică şi simbolurile Legii vechi cu prefigurări ale Preasfintei Fecioare. "Dar Maria este închinată fiindcă s-a făcut maică şi roabă, şi nor, şi cămară de nuntă, arcă şi chivot al Stăpânului. Maică, fiindcă a născut pe Cel ce a binevoit a Se naşte. Roabă, mărturisind firea şi propovăduind harul. Nor, fiindcă de la Duhul Sfânt a luat în pântece pe Cel pe care L-a născut. Cămară de nuntă, fiindcă Dumnezeu Cuvântul, ca într-o cămară de nuntă, a umbrit taina. Chivot, nu purtând Legea, ci pe dătătorul de Lege odrăslindu-L" (Omilii la Naşterea Domnului, p. 94).

" Maria este închinată fiindcă s-a făcut maică şi roabă, şi nor, şi cămară de nuntă, arcă şi chivot al Stăpânului. Maică, fiindcă a născut pe Cel ce a binevoit a Se naşte. Roabă, mărturisind firea şi propovăduind harul. Nor, fiindcă de la Duhul Sfânt a luat în pântece pe Cel pe care L-a născut. Cămară de nuntă, fiindcă Dumnezeu Cuvântul, ca într-o cămară de nuntă, a umbrit taina. Chivot, nu purtând Legea, ci pe dătătorul de Lege odrăslindu-L."
Sf. Proclu, Omilii la Naşterea Domnului

Bineinteles ca nu toti, mai sunt si exceptii care trec peste prejudecati si afla adevarul despre cultul sfintilor, iar atunci il privesc in alta lumina. Ce reproseaza e pericolul caderii in idolatrie, care exista, insa fenomenul idolatriei e mult mai complex, iconoclasmul nu-l eradica. Scott e protestant, nu neoprotestant :) Uite la protestanti apreciez ca stiu sa faca distinctii si sa nu incrimineze fara a cunoaste. M-am uitat odata pe un site baptist, voxdeibaptist, unde se explica foarte frumos si corect diferenta dintre idolatrie si venerarea icoanelor.

N-are sens sa-i aratati lui osutafaraunu invatatura despre Maica Domnului si modul in care noi o cinstim prin rugaciune, cantare, pictura etc. Dansul are convingerea ca omul e mort, trup si suflet de aceea i se pare anormal sa i te adresezi in mod direct prin rugaciune, rugandu-l sa ti se alature in rugaciunea catre Dumnezeu.

Saru'mana pe obraz!... De obicei nu prea suntem mereu pe aceeasi lungime de unda, dar aici ai mare dreptate! OK: Eu sunt vai de capul meu, iar Hristos mai iubeste si pe mine... macar un pic! Cel putin asa nadajduiesc!!

Acu' merg sa-mi pun o cana de vin la fiert!

Ioana, inteleg ca te-am necajit mai mult decat am crezut. Uneori fac greseala sa cred ca daca eu apreciez ironia ce mi se face si mi-o insusesc ca pe o lectie, ar trebui sa fie si ceilalti la fel. Citindu-te mai pe-ndelete, cred ca in acea zi eu am fost indispus din alte motive (acea reclama la un site pt adulti) si mi-a casunat pe mesajul tau (inca o data spun: NU PE TINE!). Din reactia ta, inteleg ca nu prea m-ai ierta... Fratilor, daca eu cad in abatere (si cad atat de des), taxati-ma, ca sa ma pot indrepta. Am cochetat cu astrologia (inca mai am niste influente pe ici - pe colo), am avut temeri despre previziunile mayase (inca sunt usor ingandurat in anumite privinte), am intrat in biserici catolice, fiind in vizita prin locuri straine, doar sa vad cum e in interior, si n-am spus-o duhovnicului fiindca n-am considerat necesar... Ironia poate indrepta, daca nu ne ascundem in spatele mandriei. Dar o jignire e mai greu s-o poti trece cu vederea.

Cristi, daca nu ai vin, ti-as trimite eu vreo 10 litri sa bei in sanatatea mea si a celorlalti membri!... Asta ca sa intelegi ca dincolo de "virtual" sunt un om normal care nu tin manie si sunt rezistent la "tavaleala"... Cat despre faptul ca m-ai trecut pe lista grupului de rugaciune, pe mine ma jigneste... Eu voiam sa poti tu sa ierti si sa te rogi pentru mine, pacatosul!...

Mai , tu nu vezi ca eu deja am pus in aplicare "planul" lui Mihai ?
Cat despre vin , am din belsug , caci nevasta mea este din patria vinului , Urechesti de Vrancea , avem cam doua hectare partea noastra , dar nu sunt consumator inrait , caci orice bautura imi da dureri de cap , plus tensiunea , asa ca mai ponderat cate o tara !
Un an nou cu bucurii !:1:

Hm! Urechesti de Vrancea!... Asa deci... Atat de aproape de mine!... O aruncatura de bat!... Asta da surpriza!...
Cat despre baut, de obicei mai pe seara, cand stiu ca nu trebuie sa mai ies cu masina... Deocamdata pentru mine, ziua de condus nu cred ca s-a terminat. Desi am figurat "aici" intreaga ziulica, am facut o gramada de drumuri... Noroc ca-i orasul mititel!...

Imi imaginam ca voi, bucurestenii, duceti lipsa... E bine cand ai rude in provincie!...

Harți între Crăciun și Bobotează
 

Conform rânduielilor bisericești din calendarul ortodox, în perioada dintre Crăciun și Bobotează, miercurea și vinerea sunt zile cu harți. Credincioșii pot astfel să mânânce de frupt sau ”de dulce”, adică produse alimentare de origine animală.

De altfel, în tradiția populară zilele dintre Crăciun și Bobotează erau denumite și ”hârța”. Dezlegarea pentru zilele de miercuri și vineri este doar până la Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie, care este zi de post.

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu , poate ne vedem vreodata !
Da , mare lucru sa ai rude in provincie , sa mai scapi de orasul asta galagios , muradar si rautacios pana la urma . Ce m-a impresionat prima data cand am ajuns aici , asta acum 30 de ani , ca toata lumea se saluta , exista un bun simt aparte , ce nu-l intalnesti in "marile" orase .
Inca odata , un an nou cu bucurii si iertare pentru toate "conflictele " din anul 2012 !
Pace si numai bucurii !:25:

Documentar TRINITAS TV dedicat Părintelui Cleopa
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/2...81k0c1975a.jpg

Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie, cunoscutul duhovnic de la Mănăstirea Sihăstria, a schimbat viaţa a mii de credincioşi. Aceştia veneau cu smerenie şi speranţă în suflet la chilia lui pentru a-i asculta sfatul. În 2013 s-au împlinit100 de ani de la naşterea părintelui, dar credincioşii vin în număr mare la mormântul lui, să aprindă o lumânare şi să-i mulţumească pentru ajutor.

Totuşi, viaţa părintelui nu a fost uşoară. A fost marcată de numeroase retrageri în munţi şi peregrinări pe la mai multe mănăstiri din ţară din cauza Securităţii. Mărturiile copleşitoare despre trăirea sa duhovnicească alcătuiesc veritabile pagini de Pateric autohton.

TRINITAS TV a realizat un film documentar despre viaţa şi învăţăturile marelui duhovnic.

Filmul „Părintele Cleopa” va fi difuzat în cadrul nopții duhovnicești dintre ani. La primele ore din anul 2013, vă puteți reîntâlni cu mai multe personalităţi ale vieţii bisericeşti de la noi și puteți viziona mai multe filme documentare, producții recente și simbolice ale televiziunii Patriarhiei Române în anul pe care îl încheiem. Printre acestea filmul documentar „Părintele Cleopa”, care va putea fi vizionat imediat după slujba dintre ani, pe care TRINITAS TV o va transmite în direct de la Catedrala patriarhală.

Pentru anul nou
 

"...vreau să vă spun că, începând de la Anul Nou, grija noastră cea mai mare trebuie să fie alta. Cel mai mare lucru este să ne înnoim viata, să luăm aminte, cu fiecare an nou să lăsăm câte un păcat care ne stăpâneste cine stie de când si să punem în locul lui o virtute. Să iertăm greselile celor ce ne-au supărat, să-i iertăm pe toti, să începem Anul Nou cu inima curată si cu credintă în Dumnezeu. Să nu începem la crâsmă cu betie, cu fluiere, cu câte si mai câte petreceri. Că dacă începi bine din ziua întâi, fiindcă ziua bună se arată de dimineată, asa o să-ti meargă tot timpul!
Du-te prin sate acum, în noaptea aceasta. Este iadul pe fata pământului! Iată cum stiu oamenii să multumească lui Dumnezeu că le-a mai dat un an de viată. Dar vine moartea la om si-l strânge de gât, de nu mai poate spune nici preotului ce a făcut, că i-a legat limba! Cât ar mai vrea el atunci să-i mai dea Dumnezeu un ceas. Dar nu-i mai dă! Este rânduit: când ti-o veni ceasul, te ia si te duce. Ai vrea să te rogi: "Doamne, mai dă-mi un minut!" Dar nu-ti mai dă! Ai avut destule! Dumnezeu este prea drept! Ti-a dat vreme, dar n-ai vrut să te îndrepti, să te pocăiesti, să plângi, să te rogi! Ti-a dat atâtia ani de viată si n-ai avut nici o grijă. Si atunci vei vedea că nu mai este pocăintă în timpul mortii.
Deci, să ne gândim că, trecând un an de zile, foarte mult trebuie să plângem lui Dumnezeu, că n-am făcut nimic bun si să-I multumim că ne-a ajutat cu mila si cu îndurarea Lui să trecem iarăsi 365 de zile si să ajungem până azi.
Toti trebuie să multumească. Toată zidirea lui Dumnezeu. Căci viata si fiintele si toate vremurile sunt în mâna lui Dumnezeu. Tocmai acum trebuie să multumim lui Dumnezeu, ca să nu vină urgia Domnului peste noi!
Asteptăm mila lui Dumnezeu, dar odată n-ar să mai fie timp, căci vine moartea pentru fiecare! Vine dreptatea lui Dumnezeu, de care nu poate scăpa nimeni! Nu pot scăpa nici împăratii. Unde sunt împărătiile? Unde sunt faraonii Egiptului? Unde sunt sultanii turcilor? Unde sunt craii Germaniei? Unde sunt împăratii de care se cutremura lumea? Unde sunt cetătile? Unde sunt orasele? Unde-i orasul Pompei si unde este Cartagina si orasele vechi care s-au dărâmat de cutremur?
Unde sunt cetătile lumii? Unde sunt puternicii? Unde sunt cei învătati? Unde sunt filosofii? Unde sunt cei care au purtat sceptru si ale căror capete străluceau ca soarele? Unde sunt? Praf, pământ si pulbere s-au făcut. Asa-i dreptatea lui Dumnezeu si vai de noi si de noi dacă cheltuim vremea în zadar. Marele Apostol Pavel spune: Răscumpărati vremea, că zilele rele sunt (Ef. 5, 16).
Vom cere să mai trăim un minut si n-ar să ne mai dea Dumnezeu! Pentru că trecem fără griji viata aceasta si ne încurcăm cu grijile veacului, de parcă am fi nemuritori. Fum suntem! În toată ziua Biserica ne spune: Omul ca iarba; zilele lui ca floarea câmpului, asa va înflori (Ps. 102, 15). I-a spus Dumnezeu lui Isaia, pentru toti: Tot trupul este iarbă si slava omului ca floarea ierbii; uscatu-s-a iarba si floarea ei a căzut. Si iarăsi zice Duhul Sfânt în psalmi: Zilele lui ca umbra trec; că s-au stins ca fumul zilele mele. Si iarăsi: Anii lor ca pânza unui păianjen s-au socotit; si iarăsi: Zilele mele ca umbra s-au plecat si eu ca iarba m-am uscat.
Pentru cine vorbeste aici Duhul Sfânt? Pentru noi! Să avem urechi, să nu fim surzi. Să nu ne astupăm urechile, că visuri suntem sub soare. Oricine ar fi, praf si pulbere este! Nimic nu rămâne vesnic pe pământ. Unde sunt puternicii de care se cutremura lumea până ieri? Du-te si vezi-i în gheenă, cum îi muncesc dracii. Du-te si întreabă-i acolo: "Cu ce v-ati ales din viata aceasta?" Unde a rămas stăpânirea, unde stiinta, unde puterea popoarelor? I-a luat moartea, după dreptate, si-i tine în legături până în ziua Judecătii de Apoi.
Împăratul Alexandru Macedon era mare filosof; învătase filosofia despre suflet si moarte de la acel mare filosof din antichitate, Aristotel, opt ani de zile. Si tot îl cinsteau ai lui, dar el avea cuvântul acela: "Dacă-i moarte, nu-i nimic!"
Dar odată, tot îl lăudau:
- Măria ta, cât stăpânesti! Cât de mare esti!...
- Măi, dacă credeti că am stăpânire, veniti cu mine la malul mării (si marea era tulbure în ziua aceea. Vărsa valuri si se agita). Uite, ca să vedeti ce putere am: Mare, îti poruncesc să stai pe loc!
Dar marea zvârlea valuri peste el.
- Ati văzut? Ati zis că am putere! Ati spus că eu împărătesc. Un val de apă, tot acum mă îneacă. Nu a ascultat deloc de mine. Cum ziceti că am putere, dacă un val de apă nu ascultă de mine?
El era om care cunostea că omul nu poate nimic fără Dumnezeu!
Când era să moară, l-au întrebat generalii lui:
- Măria ta, din ce să-ti facem mormântul? Din marmură? Din aur? Din pietre scumpe de iachint, de hrisolit, de onix, de ametist sau de rubin? Toate pietrele scumpe i le-au spus. Iar el le-a răspuns:
- Dacă-i moarte, nu-i nimic! Să nu-mi faceti mormântul meu din aur si din alte pietre scumpe, ci să-mi faceti mormântul si sicriul de granit. Să nu cumva să mă îmbrăcati în haine aurite, ci simplu, ca un simplu om. Si să lăsati la sicriu două găuri: una în stânga si alta în dreapta.
- Dar de ce asta?
- Pe acolo să-mi scoateti mâinile goale, ca să vadă toti că nimic n-am luat cu mine după moarte.
Să veghem cum petrecem timpul înaintea Domnului. Căci negresit vom muri si ne va cere socoteală ce-am vorbit în fiecare clipă si ce-am gândit si ce-am lucrat.
Aceasta v-o spun pentru Anul Nou! Să multumim Preasfintei Treimi si Preacuratei Maicii Domnului, care mijloceste pentru toată lumea, că ne-a învrednicit să mai trecem un an. Să ne hotărâm în inima noastră să punem început bun si să petrecem de aici înainte cu Dumnezeu, crestineste. Să ne împăcăm cu Dumnezeu mai înainte de a ne răpi moartea. Amin!"

(Părintele CLEOPA ILIE)

O precizare bine venita publicata astazi :
 

Folosirea molitfelor Sfântului Vasile cel Mare în cult:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...932#post491932

Multumim de atentionare, Cristi. A fost si in ziua de 1 ianuarie, dupa pranz. Imbucurator si odihnitor film, la zi de sarbatoare!
Mi-a placut foarte mult inceputul filmului: centrul Bucurestiului filmat de sus, traficul infernal si pe fundal o voce de monah ce repeta monoton, ca o placa stricata: Răbdaaare - Rabdaaaare - Rabdaaaaare - Rabdaaaare - Rabdaaare... iar mai apoi, marturia unui preot calugar care spunea, tot pe o voce ritmica, despre semnificatia sunetului ceasului: "groapa-groapa, indata-indata, groapa-groapa, indata-indata."

Doamne ajută.

Fraţii mei dragi, aţi scris aşa frumoase posturi aici, despre scumpa noastră credinţă creştină.

Îmi amintesc de cuvintele părintelui Rafail Noica: "Ortodoxia e firea omului."

Mi-e milă pentru cei din ereziile noilor protestanţi, am citit câteva rânduri din ce scria o fată din mişcarea penticostală, Adriana parcă, pe la pagina 51... că ei citesc sărăcuţii de ei, orice Biblie. Să fim lămuriţi, înainte de orice, Biblia e doar una. cea care s-a definitivat în originalele greceşti din Septuaginta şi originalele latine din Vulgata, şi cea mai autentică traducere este cea care se numeşte Biblia Ortodoxă, anume cu aprobarea şi binecuvântarea Sfântului Sinod.

Celelalte nu sunt biblii, sunt inovaţii, căci au scos şi au pus, au modificat sensuri şi înţelesuri, din cele numite biblii, ca să-şi susţină inovaţiile eretice din hristoşii mincinoşi pe care i-au primit în sânurile minţii lor întunecate. Acelea dacă le ardem, nu avem nici un păcat, căci ele sunt tipărite în aşa manieră încât sprijină teze străine Ortodoxiei. un exemplu unde sunt macabeii din "bibliile" înşelaţilor? În originalele greceşti ei sunt acolo! Canonul de organizare al cărţilor Bibliei a fost făcut cu mult înainte de a apărea chiar şi prima erezie majoră, înşelarea lui Arie. Deci, de ce a fost nevoie de altă biblie, făcută de protestanţii noi? Cea veche, existentă deja, ce are?

Oh, vai lor, că aleargă la iad şi mai trag după ei şi pe alţii şi încă se şi agită să facă asta. Vai lor!

FERIŢI-VĂ DE "BIBLIILE" ERETICILOR DIN ÎNŞELĂRILE BAPTIŞTILOR, PENTICOSTALILOR, MARTORILOR LUI IEHOVA, ADVENTIŞTILOR ŞI A TUTUROR NOILOR PROTESTANŢI, sunt minciuni, sunt cu hristoşi mincinoşi înăuntru. Vă vestesc altă Evanghelie, unde Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a mai avut copii cu dreptul Iosif, după Naşterea Mântuitorului. ANATEMA. Oh, blestemaţi sunt ei. Îi aşteaptă Domnul acasă, în Ortodoxie. Singura Biserică Creştină pe pământ.

Bucurii.

Pentru a ne putea lămuri, ar trebui ca în prealabil să fiţi dumneavoastră lămurit în ce priveşte originalele: originalul Vechiului Testament este în ebraică (Septuaginta fiind doar o traducere în limba greacă), iar originalele cărţilor din Noul Testament sunt scrise în limba greacă, nu în latină (precum Vulgata).


Nu fiţi atât de aspru în a condamna alte versiuni ale Bibliei căci ar trebui să ardeţi (conform acestei atitudini de ayatolah) până şi versiunea sinodală actuală- aceasta fiind tot o "inovaţie"! Aşa cum se ştie, ea este doar o traducere a traducerii, plus că are în anumite pasaje oareşce "inovaţii" faţă de alte versiuni ortodoxe, remarcându-se astfel prin "originalitate".:1:

Un An Nou fericit, plin de delectări duhovniceşti şi Bucurii mai profunde decât anateme, afurisenii, ori incendieri ale Cuvântului lui Dumnezeu!

Ma bucur ca ti-a placut , si am inteles de la niste amici care lucreaza pe acolo, ca Trinitas Tv . are in pregatire multe filme de acest gen , acum totul depinde de bani si nu numai !
Un an nou cu bucurii !:1:

Eu mi-am comandat dvd-ul ieri. Pentru cei interesaţi, e acum o ofertă la trinitastv: comanzi 3 şi plăteşti 2 dvd-uri.

Ortodocsi pana la capat :O poveste de viaţă născută din dor, trăită cu dor . . .
 

O poveste de viaţă născută din dor, trăită cu dor şi-mplinită din dor de dor. Eu personal am perceput-o ca pe un dar, primit în sfântă zi din Postul Naşterii Domnului, în chilia caldă a maicii Teodosia. Copil sărac, plecat cu oile spre Frăsinei, L-a întâlnit pe Dumnezeu la Schitul Iezer, într-o desăvârşită lume a rugăciunii.

Un nemilos decret al vremii a aruncat-o în vâltoarea vieţii din lume, unde s-a căsătorit şi Dumnezeu a binecuvântat-o cu cinci copii. În toţi aceşti ani, în care a ars de dorul mănăstirii, şi-a crescut copiii cu dragoste. Soţul însă a trăit toată viaţa cu gândul că într-o bună zi nimic n-o va putea opri şi se va întoarce la mănăstire. Aşa s-a şi întâmplat, dar cu acceptul acestuia. Venind împreună la prăznuirea Sfântului Antonie de la Iezer, maica a rămas pentru totdeauna în mănăstirea pentru care sufletul său a ars neîncetat.

De unde a început acest drum care, cu toate suişurile şi coborâşurile lui, a fost tot timpul sub binecuvântarea lui Dumnezeu?

Eram copil, acasă la părinţi, aveam vreo paisprezece ani. Într-o zi a venit la noi un părinte Ioil, de la Frăsinei, care, observând că o tot trăgeam de mânecă pe mama, a întrebat-o ce vreau. Parc-o aud şi acum: "Ce să vrea părinte, vrea să meargă cu sfinţia voastră, parcă ea-i de mănăstire…". Şi voia Domnului a fost ca în scurt timp să plec la mănăstire, împreună cu verişoara mea, Domnica. De fapt, noi împreună puseserăm la cale totul, eu fiind fascinată de ceea ce-mi povestea despre cei doi fraţi ai săi, care se călugăriseră la Frăsinei. Dumnezeu a rânduit totul. În primăvara aceea, după o iarnă grea, stareţul Simeon de la Frăsinei venise să ia un car cu fân de la tata Pătru. Şi pentru că de-acum unchiul meu le dăduse şi pe cei doi fii, şi oile, şi fânul, călugărul îi spune că în curând va veni să ne ia şi pe noi. Şi uite-aşa, marţi după Paşti, am plecat de-acasă pe jos. Am dormit o noapte la nişte gospodari din Ţara Loviştei, o noapte la Cozia, după care am rămas la Frăsinei, jos, unde au voie femeile, iar sâmbătă părintele Ioil ne-a dus la Iezer.

Un vis împlinit: m-am călugărit la 18 ani

Cum aţi perceput vieţuirea în această sihăstrie şi care au fost trăirile pe care le-aţi avut cu fiecare ascultare în parte?

Acesta era cu adevărat locul la care visasem atâta vreme fără să ştiu. Am coborât în aripa veche a clădirii, acolo unde câteva dintre maici ţeseau la război. Bineînţeles că imediat mi-am vârât degetele printre firele de lână, ştiind de acasă cum se ţese la un război, lucru care a încântat-o pe maica stareţă încă de la început. Am plecat însă acasă, pentru ca maica să-şi dea seama dacă într-adevăr ardeam după Dumnezeu. Bineînţeles că de Rusalii eram deja înapoi. Aici am ţesut, am cărat piatră, am fost şi paracliser atunci când era nevoie, am făcut şi şcoala monahală şi alte ascultări. Atâta timp cât un călugăr se află sub ascultare, este acoperit şi ferit de rele în fiece clipă. M-am călugărit la optsprezece ani, eu devenind maica Teodosia, iar verişoara mea, maica Varvara. Vă daţi seama cât de mare era bucuria! În clipa aceea credeam că avea să ţină o veşnicie, dar din păcate, după numai doi ani, aveam să cad de-acolo de sus, într-o prăpastie a celei mai cumplite dureri sufleteşti.

Un decret comunist ne-a alungat din mănăstiri

Cum au fost anii în care, fără de voie, aţi ajuns din nou în lume şi cum aţi reuşit să ţineţi departe ispitele?

Decretul 410 ne-a lovit din plin şi până la sfârşitul anului 1960 aveam să plecăm una câte una, spre durerea şi suferinţa tuturor. În ziua de Buna Vestire, după slujbă, am plecat împreună cu părinţii, care veniseră după mine şi după maica Varvara. Părinţii erau şi ei săraci, motiv pentru care, după Paşti, ne-am angajat la fabrică, la Tălmaciu. De voie, de nevoie, a trebuit să renunţăm la hainele călugăreşti şi să ne conformăm rigorilor fabricii. Imaginaţi-vă cum e să te trezeşti dintr-odată, din liniştea privegherilor, în haosul unui cămin de nefamilişti. Mi-a fost foarte greu, motiv pentru care am hotărât să mă căsătoresc, decât să cad pradă ispitelor lumeşti. Soţul meu provenea şi el dintr-o familie modestă, ceea ce a făcut să cunoaştem greul mult prea devreme. După ani şi ani de stat cu chirie, am primit un apartament unde încet, încet ne-am încropit cam ceea ce este necesar într-o familie, după care Bunul Dumnezeu ne-a dăruit cinci copii.

"Fă ce-ai face şi-ntoarce-te la locul tău!"

Se mai aprindea când şi când dorul de mănăstire?

A fost o perioadă foarte grea, iar eu plângeam zilnic. Nu era zi de la Dumnezeu în care să nu mă gândesc la mănăstire. Anii au trecut, cei cinci copii au crescut şi ei, i-am dat la şcoli, s-au căsătorit… şi dorul meu cel mare s-a reaprins, mai viu, mai puternic. De câte ori mergeam la vreo nuntă sau un botez, ochii soţului meu erau numai la mine, încercând să mă protejeze cumva de întrebarea care de-acum mă obseda: "Ce caut eu aici?" Între timp l-am căutat pe părintele Mina de la Schitul Cornetu, ale cărui cuvinte mi s-au înfipt ca un cuţit în rană: "Întoarce-te acum, când s-a aprins flacăra, pentru că dacă se va mai stinge o dată, stinsă va rămâne pe veci!". Am trecut apoi pe la Mănăstirea Turnu, dar am plecat şi de-aici cu inima arsă de ceea ce avea să mă-ntrebe părintele Neofit la despărţire: "Când te-ntorci?". Hotărârea aveam să o iau la Sihăstria, în chilia părintelui Cleopa, care m-a sfătuit: "Fă ce-ai face şi-ntoarce-te la locul tău!". Era greu să conştientizeze un călugăr trăirile unei persoane care vieţuieşte sub Sfânta Taină a Cununiei.

Soţul meu a trăit toată viaţa cu teama că mă voi întoarce la mănăstire

Şi iată că astăzi vă regăsesc în chilia de la schit. Cum au acceptat până la urmă cei din familie ca într-o bună zi să vă-ntoarceţi la viaţa monahală?

Când Dumnezeu a hotărât acest lucru, nimeni şi nimic nu m-a mai putut opri. Era într-o sâmbătă, când cu mare greutate (cred că soţul presimţea ceea ce avea să se întâmple) am reuşit să-l conving să mergem împreună la hramul Sfântului Antonie de la Iezer. Nimic premeditat. Am ajuns la Iezer, cu sentimentul că mă-ntorc de undeva, acasă. Parcă-l văd şi azi pe Înalt Preasfinţitul Irineu, care pe vremea aceea era la Râmnic şi care venise să slujească la Priveghere. Am primit cu mare bucurie binecuvântarea, după care maica stareţă, care tocmai venise, i-a spus în câteva cuvinte povestea mea. Privindu-mă cu blândeţe, mi-a spus: "Maică Teodosia, dar când ne-ntoarcem, ce-I dăm lui Dumnezeu, drojdia?". Am simţit că pică cerul pe mine, de tulburare şi de ruşine, şi i-am explicat că dacă ar fi după mine, eu aş rămâne şi acum. Am rămas cu lacrimi în ochi. A doua zi, după Sfânta Liturghie, soţul meu a mers de bunăvoie la episcop, spunându-i că doreşte să dea semnătura de care este nevoie, pentru ca eu să mă pot întoarce la mănăstire. Ceea ce nu ştia soţul meu a fost faptul că eu aveam să rămân chiar din clipa aceea acolo, iar el a plecat înlăcrimat, dar cu mulţumirea aceea de bun creştin, care mi-a redat libertatea. Eu, în schimb, îmi regăsisem pacea sufletească, pe care de-atâta vreme o aşteptam. Zile la rând mergeam pe marginea râului Iezer şi strigam din toată fiinţa mea: "Slavă Ţie Doamne, slavă Ţie!". De-atunci a mai venit pe la Iezer, dar numai pentru a ne ajuta cu ce mai era nevoie. Şi asta până-ntr-o zi când, după o îndelungată suferinţă, a trecut la Domnul. Am fost înainte de asta cu părintele Siluan, care l-a spovedit, l-a împărtăşit şi i-a citit toate dezlegările de cuviinţă.

Acum s-au liniştit cu toţii, copiii îşi văd de viaţa lor şi nu mai trăiesc cu povara acelui dor pe care tatăl lor l-a luat cu el în mormânt. Iar eu dau slavă lui Dumnezeu că m-am întors ACASĂ! Nimic în lumea asta nu se poate compara cu rugăciunile şi privegherile din mănăstiri.

(Interviu realizat de Mariana Borloveanu şi publicat în Ediţia din 4 ianuarie 2012 a "Ziarului Lumina")

Dar, ca sa-i lamurim pe altii, ar trebui mai intai sa fim noi insine lamuriti. De exemplu cu aceea ca originalele...nu mai exista. Ceea ce numiti dv "originale" sunt copii ale copistilor, care nici acelea nu s-au pastrat.

Vă dau dreptate, aşa este: cele mai vechi codexuri descoperite până acum, nu sunt decât copii ale copiilor după originale, cu excepţia (poate) a câtorva mici fragmente din "perioada martorilor". Consideraţi că atunci când am scris "originalele", m-am referit la limba de origine şi nu la autori. Acesta a fost şi motivul postării mele, am corectat faptul că dl Daniel_Ortodox a numit Septuaginta şi Vulgata ca originale.

Creştinismul, cea mai răspândită grupare religioasă din lume
 

<<Creştinismul, cea mai răspândită grupare religioasă din lume. Vezi care este continentul cu cei mai mulţi creştini
D.D. | 20 Dec 2011, 13:40

Creştinismul este de departe cea mai răspândită grupare religioasă din lume, cunoscând o propagare accelerată pe întregul Glob, în ultimul secol, informează CNN. Un studiu efectuat recent arată că cei mai mulţi creştini nu sunt în Europa, aşa cum ne-am fi aşteptat şi cum era situaţia în urmă cu o sută de ani, ci în SUA.

Statele Unite găzduiesc cel mai mare număr de creştini, peste 247 de milioane, fiind urmate de Brazilia şi Mexic. Şi China se află în top 10 al statelor cu cei mai mulţi creştini (67 de milioane) , notează CNN.
In Africa de la sud de Sahara este o adevarata explozie a Crestinismului: de la aproximativ 9 milioane de crestini in 1900 la aproximativ 516 milioane de crestini acum. In Africa, cei mai multi crestini se afla in Nigeria, Republica Democratica Congo si Ethiopia.
La nivel mondial, există 2,2 miliarde de creştini, aproximativ o treime din Populaţia lumii. Jumătate din creştini sunt catolici, 37% sunt protestanţi şi 12% sunt ortodocşi si aproximativ 1% (alte, ex.: mormoni).
Islamul este cel de-a doua religie ca răspândire la nivel planetar, cu 1,6 miliarde de adepţi.
Studiul denumit „Crestinism global” se bazează pe sondajul efectuat în rândul locuitorilor din 232 de state ale lumii.>>
http://www.antena3.ro/externe/cresti...ni-148668.html
(Articolul original: Christianity goes global as world's largest religion By Richard Allen Greene, CNN
Richard Allen Greene - Newsdesk editor, The CNN Wire, http://religion.blogs.cnn.com/2011/1...iref=allsearch

DECI: crestinii ortodocsi: 12%.
 

<<Bisericii noastre Ortodoxe i s-a dat prin Duhul Sfânt să înţeleagă tainele lui Dumnezeu, şi ea este tare prin cugetul ei sfânt şi răbdarea ei.
Sufletul ortodox e învăţat de har să se alipească cu tărie de Domnul şi de Preacurata Lui Maică, şi duhul nostru se veseleşte văzând pe Dumnezeu pe care-L cunoaşte.
Dar Dumnezeu este cunoscut numai prin Duhul Sfânt, şi cel ce în mândria sa vrea să cunoască pe Făcătorul cu mintea sa, acela e orb şi nebun.
Cu mintea noastră nu putem cunoaşte nici măcar cum s-a făcut soarele; şi atunci când cerem lui Dumnezeu să ne spună cum s-a făcut soarele, primim în suflet acest răspuns limpede: „Smereşte-te şi vei cunoaşte nu numai soarele, ci şi pe Făcătorul lui”.
Dar când sufletul cunoaşte pe Domnul, el uită de bucurie soarele şi întreaga zidire şi lasă grija pentru cunoaşterea pământească.
Dumnezeu îşi descoperă tainele Sale sufletului smerit.>>
(Cuviosul Siluan Athonitul, Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei, pag. 60, Editura DEISIS, Sibiu, Editia a IV-a revizuita, Studiu introductiv si traducere diac. Ioan I. Ica jr.)


<<Spunea Parintele meu duhovnic: „NOI SUNTEM ORTODOCSI, DAR NOI NU PUTEM FI MANDRI CA SUNTEM ORTODOCSI, NOI TREBUIE SA FIM SMERITI CA SUNTEM ORTODOCSI SI ORTODOXIA IN SMERENIE SE PASTREAZA.>>
(Ieromonahul Rafail Noica, Cultura duhului, Alba-Iulia 2002, pag.138)


Parintele Rafail Noica spune undeva ca ortodoxia este firea omului. Deci firea noastra ar fi: sa-L iubim pe Domnul Dumnezeu, sa ne iubim aproapele, sa nu furam, sa nu ucidem, sa nu... sa nu.... E foarte greu; de fapt, este imposibil, asa cum spune tot Parintele Noica; este imposibil fara ajutorul lui Dumnezeu. Ortodoxia este fara indoiala, mult mai mult decat mersul la biserica, inchinarea la Sfintele Moaste sau la icoanele facatoare de minuni.


<<Tu zici: „Cutare e un criminal şi e bine să ardă în focul iadului”. Dar te întreb: „Dacă Dumnezeu ţi-ar da un loc bun în rai şi de acolo ai vedea arzând în foc pe cel căruia i-ai dorit chinurile iadului, nu-ţi va fi milă de el, oricine ar fi, chiar dacă e un duşman al Bisericii?”Sau vei avea şi tu o inimă de fier? Dar în rai nu e nevoie de fier. Acolo e nevoie de smerenie şi de iubirea lui Hristos, care are grija de toţi.>>
Cuviosul Siluan Athonitul, Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei, pag. 59, Editura DEISIS, Sibiu, Editia a IV-a revizuita, Studiu introductiv si traducere diac. Ioan I. Ica jr.

Si totusi: crestinii ortodocsi doar 12%
 

Si totusi, crestinii ortodocsi: 12%.
Credeti ca Dumnezeu a facut ceva inutil in lumea asta? Credeti ca Dumnezeu ingaduie existenta atator religii si confesiuni doar ca sa piara in Iad atatia oameni? Sunt milioane de oameni care au trait pana la intruparea Mantuitorului Iisus Hristos: oare viata lor a fost inutila?
Ma intreb pentru ca, din loc in loc pe forumul www.crestinortodx.ro, se vorbeste despre "mantuirea numai pentru ortodocsi". Dar ne bucuram cand aflam, din diverse statistici, ca in Asia si in Africa si in America de Nord si de Sud a crescut numarul de crestini. Dar stim cine au fost/cine sunt misionarii? Cine sunt misionarii?

Sa nu uitam:

<<un singur Domn, o singură Credinţă, un singur Botez >>(Ef. 4,5)
<<Şi alte oi am, care nu sunt din staulul acesta. Şi pe acelea trebuie să le aduc; şi glasul Mi-l vor auzi, şi va fi o turmă şi un păstor >>(Ioan 10,16)
<<şi nu numai pentru neam, ci şi ca să adune întru una pe fiii lui Dumnezeu cei împrăştiaţi.>>(Ioan 11,52)
<<ca să-i pregătească pe sfinţi pentru lucrarea slujirii, spre zidirea trupului lui Hristos,>> (Ef.4,12)
<<până ce toţi vom ajunge la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de bărbat desăvârşit, la măsura vârstei plinătăţii lui Hristos;>> (Ef.4,13)
Nimeni nu stie cum se va realiza ”Unitatea credintei” (Ef.4,13) dar asta este voia lui Dumnezeu. Si noi toti trebuie sa ne rugam pentru Unitatea credintei, nu numai la Sfanta Liturghie, trebuie sa ne rugam tot timpul. Si sa credem ca Dumnezeu este cu noi.

„Imi amintesc de o conversatie avuta cu un pustnic. Acesta din urma i-a spus cu un aer de vadita satisfactie: - Dumnezeu ii va pedepsi pe toti ateii, care vor arde in focul cel vesnic. Vizibil chinuit, staretul Siluan i-a raspuns: - Ei bine! Spune-mi, rogu-te, daca ajungi in rai si de acolo poti vedea cum arde cineva in focul iadului, vei putea fi in pace? - Ce sa fac? E vina lor, a spus celalalt. Atunci cu fata indurerata staretul a raspuns: - Iubirea nu poate indura acest lucru.” (Viata si invataturile staretului Siluan Athonitul scrise de ucenicul sau, arhimandritul Sofronie, pag. 49, Editura DEISIS, Sibiu, Editia a II-a, Traducere de pr.prof. dr. Ioan Ica, ).

Si poate "sa ne iubim unii pe altii" asa cum ne-a poruncit Dumnezeu. Crestinii trebuie sa fie "buni, blanzi si smeriti cu inima" asa cum a fost si este Mantuitorul Iisus Hristos. Sa ne gandim la mantuirea noastra (a fiecaruia dintre noi); sa nu ne intereseze doar ca altii nu se mantuiesc. Nu din indiferenta, nu din egoism. Dar mantuirea este un proces individual si unic. Nu exista doua mantuiri la fel. Si sa ne rugam ca Dumnezeu sa ne ajute sa ne intalnim cat mai multi in Rai. Sa ne rugam pentru rude, prieteni, cunoscuti, oameni mai necajiti ca noi, oameni mai bogati ca noi.
Sa-i privim pe toti oamenii ca pe fratii nostri, ca toti suntem frati. Toti suntem creatia lui Dumnezeu. Nici unul nu este mai fiu decat altul. Si toti suntem pascatosi. Dar daca talharul de pe cruce a fost mantuit daca s-a smerit si s-a pocait, inseamna ca toti putem sa ne mantuim: dar trebuie sa ne smerim, sa ne luptam cu ispitele, sa ne rugam de Dumnezeu sa ne ajute sa credem, sa nadajduim, sa iubim, sa rabdam, sa ne ducem crucea. Pentru ca, spunea parintele Arsenie Papacioc,"Crucea a mantuit neamul omenesc."
Dumneze sa ne ajute sa fim crestini.

Judecata lui Dumnezeu
 

<<Mantuitorul nostru Iisus Hristos va judeca lumea dupa patru legi, pentru ca nimeni sa nu poata scapa de urgia si dreptatea lui Dumnezeu.
1. Legea firii sau legea constiintei este legea cea dintai pe care a pus-o Dumnezeu in inima omului de la creatie, dupa care s-a condus lumea pana la Legea cea scrisa. Constiinta este glasul lui Dumnezeu in om si ea pururea il mustra cand greseste: "Omule de ce ai facut aceasta?" Constiinta este judecatorul cel drept pe care l-a pus Dumnezeu inlauntrul nostru. Aceasta lege a firii o au si chinezii, o au si crestinii, o au si budistii si brahmanii si mahomedanii.
2. A doua lege, care sta in fata noastra vesnic, cum arata Sfantul Grigore de Nissa, este legea zidirii. Cine a facut cerul, pamantul si toate cate sunt? Ca o trambita din inaltul cerului aceasta lege rasuna pururea si ne arata pe Dumnezeu Ziditorul lumii, care a pus randuiala in toate.
"Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vesteste taria". (Ps. 18, 1) Deci, prin contemplatia naturala in duh, noi ne suim de la ratiunile lucrurilor la Ziditorul lor. Daca vom vedea o haina buna pe un om, trebuie sa stim ca a fost bun si croitorul, daca vedem o cladire cu arhitectura frumoasa, sa stim ca a fost construita de un arhitect priceput. Astfel, orice vom vedea, nu vom putea spune ca s-au facut singure. Deci, toate acestea ne arata ca este un Facator si, daca este, trebuie sa ne temem si sa ascultam de El, ca sa nu ne pedepseasca dupa dreptate.
Marele fizician englez Isaac Newton, care timp de treizeci de ani a fost ateu, iar la urma, cand a descoperit "legea gravitatiei universale", vazand ca fiecare planeta o atrage pe cea mai mica si nu o lasa sa se departeze, nici sa se sfarame sau sa mearga in neregula in lumea astrelor ceresti, a pus aparatele pe masa si a zis: "Mare esti Doamne si minunate sunt lucrurile Tale si nici un cuvant nu este deajuns spre lauda minunilor Tale".
E bine sa retinem ca dupa aceste doua legi amintite anterior, se vor judeca toate popoarele lumii, afara de crestini si evrei.
3. A treia lege este legea scrisa, data de Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai, adica cele zece porunci si tot Vechiul Testament, dupa care va fi judecat poporul ales, adica evreii.
4. A patra si ultima lege este Legea Darului, Legea Desavarsirii, Legea Dragostei lui Iisus Hristos, adica Sfanta Evanghelie. Dupa aceasta lege dumnezeiasca vor fi judecati toti crestinii, botezati in numele Preasfintei Treimi. Este mai desavarsita decat toate celelalte legi, iar daca o vom incalca sau lepada, vom avea mai mare pacat si mai mare munca decat popoarele care n-au cunoscut Evanghelia si au facut cele vrednice de bataie.
Dupa judecata universala, va avea loc sfarsitul lumii acesteia si va incepe domnia glorioasa a vietii prea fericite a dreptilor si a vietii suferintei vesnice pentru cei pacatosi. Insusi Domnul nostru Iisus Hristos spune: "Secerisul este sfarsitul veacului", iar "seceratorii sunt ingerii".
Universul va fi schimbat in acelasi chip ca si omul, "va fi cer nou si pamant nou". Alte legi si o noua ordine va domni in Univers, care vor reda creatiei puritatea de la inceput, iar viata vesnica a oamenilor va fi o vesnica activitate si un vesnic progres, in bine sau in rau. In esenta, va fi un Rai al celor drepti, unde vor domni binele, dreptatea, bucuria, adevarul, si un infern, unde va guverna raul si in care se vor munci adeptii lui plini de ura, minciuna si neadevar. >>
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ine-80498.html

Si cuvantul Parintelui Ilie Cleopa despre cele 4 legi dupa care va judeca lumea Mantuitorul Iisus Hristos: http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/12patrulegi.htm

Doamne ajută.

Cu foarte frumoase cuvinte ne-ai veselit inimile, surioară preaiubită de Hristos, Maria Elena.
Mult adevăr au spus, marii oameni în virtute ai Bisericii Creştine Dreptslăvitoare.

Suntem puţini, dar oare numărul contează?

La nivel global, creştinii (ortodocşi) sunt pe la 400 de milioane. ŞI PRIN EI ŞI PRIN DUMNEZEIASCA LITURGHIE MAI ŢINE DUMNEZEU LUMEA. Amin.

Când nu va mai fi LITURGHIA ORTODOXĂ pe pământ, se va sfârşi lumea. Vai zilelor acelora.

Şi dintre cei ce nu sunt ortodocşi, nădăjduiesc că se vor mântui, cum zice în Scriptură la Romani: "Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceştia, neavând lege, îşi sunt loruşi lege". (Romani 2, 14) Zice Sfântul Nicolae Velimirovici la cuvântul ăsta (preaiubitul sfânt ce l-am pus şi la imaginea de profil), că deşi ei se vor mântui, vor avea mântuirea întrun mod foarte diferit de creştini, anume ei nu vor vedea pe Dumnezeu, nici pe Preacurata Maică, nu Îl vor auzi, nu vor vedea şi înţelege tainele creaţiei şi ale universului, nu vor vedea nici un sfânt, nu vor vedea nici o ierarhie cerească, nu vor putea aduce slavă Domnului, nu vor auzi cântările de slavă, nu vor vedea înţelepciunea, nimic din tot ce vor avea creştinii. Ci doar o stare de liniştire, de pace şi odihnă veşnică. Ce să ne dorim mai mult? Că eu unul, aş fi mulţumit şi cu atât. Slavă Domnului.
Zice Domnul: "În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii." (Matei 22, 40) Dumnezeu va judeca lumea după o singură lege, spune Sfântul Ioan Gură de Aur: IUBIREA. El este Iubire. Te va judeca după cât de mult ai iubit. Şi-atât. Ţi-a pus în mădulare, în fiinţa ta întreagă putinţa de-a iubi. De-a iubi mult. Foarte mult. Şi în asta te va judeca.

Tot Scriptura zice:
"Căci trebuie să fie între voi şi eresuri, ca să se învedereze între voi cei încercaţi." (I Corinteni 11, 19). De aceea trebuie să cunoaştem întâi cine este Adevărul şi unde este El şi apoi să Îl mărturisim. Că nu sunt 3 sau 4 adevăruri. E doar Unul. Dar de aceea sunt atât de multe religii şi înşelari. Căci cum bine ai amintit, un domn, o credinţă, un botez, la 4, 4 Efeseni.
Şi cum tot Domnul zice: vor veni între voi hristoşi mincinoşi şi falşi dumnezei. E plină lumea de ei. În SUA sunt peste 60.000 de secte şi culte. Dacă eu şi alţi 2 vrem să facem o religie, mergem la primărie, o înregistrăm, şi apoi venim acasă şi îi facem dogmele după bunul plac. Ferească Dumnezeu.

Dar ia uite ce mai zice:

"Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă împărăţia." (Luca 12, 32)

Şi slavă lui Dumnezeu cel Viu şi Veşnic, iubitului nostru Dumnezeu scump şi drag şi nimic altceva de-adăugat ! Bucurii.

Precizare
 

Precizare:
Citat din: Indrumar pentru restabilirea sanatatii, de Mihai Popa, pag.228-230; Text ingrijit si completat de Protosinghel Sofian Ardelean; se tipareste cu binecuvantarea Prea Sfintitului Calinic, Episcopul Argesului; Editata de Manastirea Brazi, Bucuresti 2000
Textul se gaseste si pe : http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ine-80498.html
Si cuvantul Parintelui Ilie Cleopa despre cele 4 legi dupa care va judeca lumea Mantuitorul Iisus Hristos: http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/12patrulegi.htm

Frumoasă sursă ai dat Maria-Elena, dar ceea ce s-a scris acolo e doar o teleogumenă, nu e o dogmă.

Dar sursa tuturor surselor şi dogma tuturor dogmelor e Hristos Iisus. Şi El a zis minunat:
"În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii." (Matei 22, 40) Dumnezeu va judeca lumea după o singură lege, spune Sfântul Ioan Gură de Aur: IUBIREA. El este Iubire. Te va judeca după cât de mult ai iubit. Şi-atât. Ţi-a pus în mădulare, în fiinţa ta întreagă putinţa de-a iubi. De-a iubi mult. Foarte mult. Şi în asta te va judeca.
Nu după 4 legi. Ci după doar una. Dacă vrei să despici firul în patru, şi să dezvolţi idea, dai de acele 4 idei, legi.

Datorită Ortodoxiei mai ţine Dumnezeu lumea. Ea e singura Biserică Creştină rămasă pe pământ. Datorită Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii. ATÂT. E durere în sufletu-mi când spun asta...
Ai văzut ce frumos spune la Luca 12, 32: nu te teme, turmă mică. Nu mă tem cu adevărat. Ştiu cu adevărat că Ortodoxia e singurul creştinism rămas. Iar în rest erezie şi pucioasă. Fum şi puroi viu. Să nu fie.

Să vor mântui şi aceia de prin africa, ca păgânii, căci nu au cunoscut creştinismul, doar o erezie din multele erezii creştine. Se vor mântui prin nevinovăţie şi inocenţă şi sânge şi suferinţă, de vor rămâne din fire făcând ale legii, cum spune la Romani, cap. 8 parcă.
Dar ereziile creştine care sunt printre creştinii adevăraţi, scripturistici, autentici, originali şi neschimbaţi, ca şi în primele veacuri creştine, nu vor avea cuvânt de îndreptăţire la Judecată. Ereziile care stau pe lângă Adevăr, adevăratul creştinism (ortodox) şi îl refuză, e vai şi-amar. Ştiu cu adevărat că în Cine credem noi, ortodocşii, este Unicul Adevăr, singurul Hristos Iisus, iar ceilalţi sunt hristoşi mincinoşi. Aşa să-ţi ajute Dumnezeu şi ţie să crezi, surioară dragă Maria. În Unicul Hristos Iisus din Ortodoxie. Căci altul nu mai este, doar diavoli ce imită pe Hristos, dar iau minţile oamenilor.

Să ne fie spre învăţătură şi să ne ferim de toată erezia pământului. Ca să putem iubi curat, în singura curăţie creştinească care mai există pe pământ Ortodoxia. Căci precum viermii mănâncă cadavrul, aşa va mânca iadul ereziile, la nesfârşit. O spun cu durere în suflet.

Bucurii !

Sursa e Parintele Cleopa
 

Daca prima sursa nu e de incredere: "Citat din: Indrumar pentru restabilirea sanatatii, de Mihai Popa, pag.228-230; Text ingrijit si completat de Protosinghel Sofian Ardelean; se tipareste cu binecuvantarea Prea Sfintitului Calinic, Episcopul Argesului; Editata de Manastirea Brazi, Bucuresti 2000"
Poate e mai "de incredere" daca acest "Idrumar... "se gaseste si pe www.crestinortodox.ro :
"Textul se gaseste si pe : http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/indrumar-pentru-restabilirea-sanatatii/v-scopul-vietii-crestine-80498.html"


Tot despre "Cele 4 legi" vorbeste si ziatul LUMINA de Miercuri, 01 Octombrie 2008, care preia articolul din cuvantul parintelui Ilie Cleopa. (Ne vorbeşte părintele Cleopa, vol. 2) pe : http://www.ziarullumina.ro/articole;...tos-lumea.html

Păgân dacă ai fost, dar conştiinţă ai avut, şi după acea lege te va judeca
<<Cine îşi păzeşte conştiinţa sa curată negreşit moartea îl găseşte fericit şi pregătit. Conştiinţa este judecătorul cel drept pe care l-a pus Dumnezeu înlăuntrul nostru. Conştiinţa nu poate fi reflexia materiei în veacul veacului. Ea este glasul lui Dumnezeu în om şi ea pururea îl mustră, când greşeşte: „Omule, de ce ai făcut asta?“ Această lege a firii o au şi chinezii, o au şi creştinii, o au şi budiştii, şi brahmanii, şi mahomedanii. Este legea cea dintâi pe care a pus-o Dumnezeu în inima omului de la creaţie, după care s-a condus lumea până la Legea cea scrisă.
Patru legi sunt după care Dumnezeu va judeca tot pământul. Şi nimeni nu poate scăpa de urgia şi dreptatea lui Dumnezeu, fie chinez, fie brahman, fie budist, fie creştin, fie mahomedan, fie evreu, pentru că Dumnezeu este drept, cum zice Apostolul: Dumnezeu este drept, şi tot omul mincinos. Dumnezeu, deoarece este drept, a pus legile acestea, ca pe toţi să-i judece după dreptate.
Legea cea dintâi este legea firii sau legea conştiinţei. Orice om de pe pământ, când face rău, este mustrat de conştiinţa sa, care îi spune: „De ce ai făcut rău?“ Aceasta este legea cea dintâi dată de Dumnezeu omului, numită şi legea conştiinţei sau legea firii.
A doua lege care stă în faţa noastră veşnic, cum arată Sfântul Grigorie de Nissa, şi care, ca o trâmbiţă din înaltul cerului răsună pururea şi ne arată pe Dumnezeu, este legea zidirii. Cine a făcut ceasul universului care merge cu atâta precizie şi uimire, încât nimeni nu-l poate imita? Nimeni altul decât Bunul Dumnezeu! Centrul de îndrumare al acestei lumi este Ziditorul ei, Dumnezeu, Care a pus rânduială în toate.
Din secretele naturii încă nu s-a scos nici unu la miliard. Că înţelepciunea lui Dumnezeu n-are margini şi nici nu va avea în veacul veacului, pentru că nemărginită este înţelepciunea Creatorului. Deci, a doua lege care ne stă tuturor în faţă este Legea zidirilor sau a creaţiei. Că prin contemplaţia naturală în duh noi ne suim de la raţiunile lucrurilor, la Ziditorul lor. Dacă vezi corabia, trebuie să te gândeşti că a fost un meşter care a făcut-o; dacă vezi o haină bună pe un om, trebuie să ştii că bun a fost şi croitorul. Dacă vezi un palat, o clădire arhitectonică frumoasă, să ştii că a fost un arhitect deştept. Dacă vezi un ceas, negreşit este un ceasornicar priceput care l-a făcut. Deci, toate acestea ne arată că este un Făcător şi, dacă este, trebuie să ne temem şi să ascultăm de El, ca să nu ne pedepsească după dreptate.
A treia lege este Legea scrisă, dată de Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai, adică cele zece porunci şi tot Vechiul Testament, după care va fi judecat poporul ales, adică evreii.
A patra şi ultima lege este Legea Darului, Legea desăvârşirii, Legea dragostei lui Iisus Hristos, adică Sfânta Evanghelie. După această lege dumnezeiască vor fi judecăţi toţi creştinii, botezaţi în numele Preasfintei Treimi.
Cea dintâi a fost legea firii, care rămâne generală pentru toate popoarele până la sfârşitul lumii. Cea de-a doua, legea zidirilor, este la fel cu cea dintâi. După cea dintâi şi a doua lege se vor judeca toate popoarele lumii, afară de creştini şi de evrei. După Legea scrisă, adică după Vechiul Testament, se vor judeca evreii. Iar după Legea Darului şi după Evanghelie vom fi judecăţi noi, creştinii, fiindcă legea noastră este mai desăvârşită decât toate celelalte legi. Iar dacă o călcăm, mai mare păcat avem şi mai mare muncă vom avea decât ei, care n-au cunoscut Evanghelia.
Aşadar, ne-a pus Dumnezeu asemenea avocat. Să nu ne înşelăm, fraţilor, şi să zicem că Dumnezeu nu ştie ce face fiecare. Nici nu vei putea să spui că nu ai păcat pentru că n-ai ştiut, că ai fost chinez, sau turc, sau ateu. Păgân dacă ai fost, dar conştiinţă ai avut şi după acea lege te va judeca. Zidirea ai văzut-o. Nu ţi-ai pus niciodată întrebarea cine a făcut cerul, soarele, pământul şi toate, ca după aceea să te gândeşti şi să te temi de Dumnezeu, care a făcut toate?>>

Mai e cineva de incredere?
 

CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA

<<Am zis cateva cuvinte despre moarte. Acum voi zice cateva cuvinte si despre constiinta, ca cine isi pazeste constiinta sa curata, negresit moartea il gaseste fericit si pregatit. Constiinta este judecatorul cel drept pe care l-a pus Dumnezeu inlauntrul nostru.
Constiinta nu poate fi reflexia materiei in veacul veacului. Ea este glasul lui Dumnezeu in om si ea pururea il mustra, cand greseste : " Omule, de ce ai facut asta ?"
Aceasta lege a firii o au si chinezii, o au si crestinii, o au si budistii si brahmanii si mahomedanii. Este legea cea dintai pe care a pus-o Dumnezeu in inima omului de la creatie, dupa care s-a condus lumea pana la Legea cea scrisa. M-a intrebat un avocat necredincios :
- Parinte, eu nu ma impac cu judecata de apoi !
- Dar de ce nu te impaci, frate ? Cum asa ?
- Cum, parinte, o sa ma judece Hristos, daca eu as fi chinez sau de alt neam, care n-am auzit niciodata de Hristos ? Ei de acolo nu au auzit de Hristos. Oare Dumnezeu pedepseste cu nedreptate ? El este drept. Cum o sa ma judece si o sa ma pedepseasca, daca eu nici nu am auzit de Evanghelia lui Hristos ?
- Stai oleaca ! Dumneata stii sa invartesti actele acolo, sa faci procese verbale sau ce faci dumneata. Scriptura insa nu o cunosti. Esti un rationalist, desfaci firul in 40 si te prapadesti cu totul, umbland dupa capul tau.>>Parintele Cleopa, Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000, Restul articolului pe
http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/12patrulegi.htm

Daca nici Parintele Ilie Cleopa nu mai e de incredere.... nici www.crestinortodox.ro nici www. sfaturiortodoxe.ro
Doamne ajuta!

Doamne ajută.

Iubitoare de Dumnezeu, eu n-am spus că nu e de încredere cineva. E foarte bine şi frumos ce ai adus la cunoştinţa noastră. Dar e doar o explicaţie. E o teleogumenă. Adică părere teologică.

Hristos ne spune clar că toată legea şi proorocii, totul adică, cuprins întro singură lege: IUBIREA. Dacă vrem să înţelegem întrun mod mai bun iubirea dată de Dumnezeu nouă, oamenilor, atunci despicăm firul şi vedem cele 4 legi, prin care Dumnezeu va judeca lumea, care defapt e una, Iubirea. Cât de mult iubeşti. Când mă refer la lume, mă refer la toţi necreştinii. Căci creştinii, ortodocşii, cu a căror rugăciuni mai ţine Dumnezeu lumea, cu rugăciunile preoţilor, monahilor şi pustnicilor creştini (ortodocşi desigur), cu ei va fi altceva. Nu ştiu ce, dar ştiu doar că va fi mai frumos, e altă răsplată.

Bucurii.

o nedumerire
 

Parinte, vad ca ai cunostinte multe si esti invatat, as vrea sa ma lamuresti intr-o problema:
Cand citesc cuvantul "ortodox" inteleg "dreptcredincios". Inseamna ca ceilalti nu sunt dreptcredinciosi si sunt pierduti? la ce se refera aceasta?

Catehism CRESTIN ORTODOX
 

Catehism detailat ORTODOX !
 

Va rog sa ma iertati
 

Va rog sa ma iertati. Am avut impresia ca puneti la indoiala cuvintele parintelui Cleopa. Nu-l aparam pe parintele Cleopa; parintele n-are nevoie sa-l apere cineva; imi aparam gandul exprimat prin ideile pe care le-am gasit despre Judecata lumii.
Dumneavoastra m-ati intampinat cu blandete; eu m-am grabit sa-mi argumentez raspunsul. Am uitat (pentru o clipa) ca un crestin (in devenire) trebuie sa fie macar bland, rabdator, intelegator. De multe ori pe forum esti ca in ring.
Nu mi-am amintit nici o clipa de Cuvantul Mantuitorului Iisus Hristos:
<<Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi odihni! Luaţi jugul Meu asupra voastră; şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi afla odihnă sufletelor voastre! Că jugul Meu este bun şi povara Mea este uşoară.>> Matei 11, 28-30

Din 2006 accesez cel putin o data pe zi www.crestinortodox pentru ca sunt multe de citit, de inteles, de adunat... Pe forum am intrat mai rar. Pe forum insa, din pacate, de cele mai multe ori n-am vazut intelegere, pace, disputa prietenoasa. Eu insami, m-am razboit de multe ori.

Se vorbeste mult despre mantuire. Nu stiu daca se si face mult, in acest sens. De cele mai multe ori vorbim despre imposibilitatea mantuirii altora, dar despre garantia mantuirii noastre (crestini ortodocsi fiind).

Cand am postat acele date statistice (care nu-mi partin, sunt ale CNN) despre Crestinismul in lume, am vrut sa ne gandim (sau se ne amintim) ca:
1. Lumea crestina nu e doar crestinism ortodox
2. Lumea nu e numai crestinism
3. Ca popoarele din Asia, Africa si America de Nord si America de Sud au fost increstinate, in mare parte, de catre misionarii crestini romano-catolici, baptisti etc...si poate mai putin, de catre crestinii ortodocsi.

Si atunci, in mod firesc, apar alte intrebari:

1. Dumnezeu Creatorul tuturor celor vazute si nevazute putea sa ingaduie existenta atator milioane de oameni (pana la intruparea Mantuitorului Hristos) si dupa, doar pentru a-i trimite in Iad (nefiind crestini ortodocsi)? Si atunci, de ce ne spune Apostolul Petru: „Domnul nu este partinitor”.(Fapte10,34)(adaugand si toate trimiterile; sunt foarte multe si nu le-am mai postat).
2. E bine ca s-a facut increstinarea acestor popoare? Chiar daca au facut-o crestinii romano-catolici, crestinii baptisti etc. ? Si atunci, de ce a ingaduit Dumnezeu increstinarea in acest mod? Credeti ca Dumnezeu nu-i iubeste pe toti fiii Sai?
3. Cu siguranta ne iubeste pe toti, pentru ca toti suntem fiii lui Dumnezeu. Doar pentru NOI si a noastra mantuire: <<Că într'atât a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, pentru ca tot cel ce crede într'Însul să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.>> Ioan 3,16 (Sa fie aici raspunsul: ca viata vesnica este dobandita doar daca ai credinta in Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul Hristos?) (Dar nici asa nu pare in concordanta cu Iubirea lui Dumnezeu, iconomia lui Dumnezeu!!)

<< Şi această poruncă o avem de la El: Cel care-L iubeşte pe Dumnezeu, să-l iubească şi pe fratele său>>1Ioan 4,21
<< Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că-i iubim pe fraţi; cel ce nu-l iubeşte pe fratele său rămâne în moarte.>>1Ioan 3,14 << Dacă cineva zice: Îl iubesc pe Dumnezeu!, dar pe fratele său îl urăşte, mincinos este. Pentru că cel ce nu-şi iubeşte fratele pe care-l vede, nu-L poate iubi pe Dumnezeu pe Care nu-L vede.>> 1Ioan 4,20
Si aici ar mai fi o intrebare: fratele este tot una cu aproapele?


Mantuitorul Iisus Hristos ne-a poruncit sa ne iubim aproapele:

<<şi: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta. Aceasta este cea dintâi poruncă. Iar a doua este aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Altă poruncă mai mare decât aceasta nu este.>> Marcu 12, 30-31
Şi să-L iubeşti pe El din toată inima, din tot sufletul, din tot cugetul şi din toată puterea şi să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi este mai mult decât toate arderile-de-tot şi decât toate jertfele“.>> Marcu 12, 33

Mantuitorul Iisus Hristos ne-a poruncit sa ne iubim aproapele, dar nu a facut niciun comentariu de genul:
1. Aproapele tau nu este: crestin romano-catolic sau musulman sau hindus etc.;
2. Aproapele tau nu este cu pielea neagra sau cu pielea rosie etc.
3. Aproapele tau nu este desfrantul sau hotul sau talharul sau .....
Dar stim sigur ca:
<<Aşadar, mergeţi şi învăţaţi-vă ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n'am venit să-i chem pe cei drepţi la pocăinţă, ci pe cei păcătoşi“.>> Matei 9,13

Draga Maria , pentru ca esti o veche prietena a acestui site minunat , iti recomand un nou articol publicat aici , de folos si bine scris , adica la obiect !
Te invit sa citesti , "SMERENIA DIVINA " semnat de colaboratorul acestui site Stefan Popa care are deja semnate 53 de articole aici :
http://www.crestinortodox.ro/diverse...na-138799.html

Un an nou cu bucurii !

Doamne ajută.
Mă bucur nespus să văd la dumneavoastră blândeţe şi răbdare. Eternul feminin.
Nu vreau să mă îndoiesc de dvs., dar îmi doresc să nu aveţi scopuri ascunse în posturile a căror idei se repetă, sau îndoială faţă de credinţa creştină de suflete mântuitoare, ortodoxă.

În nădejdea că deja aţi citit ce am scris anterior şi nu mai e nevoie să scriu din nou, căci idea se repetă, şi că aţi înţeles ce am scris (cu multă iubire, să-mi fie spre smerenie, unde nu aţi înţeles, vă voi explica din nou), ar mai fi de adăugat doar că ortodoxia nu a încreştinat pe nimeni cu forţa, niciodată, ca şi eresul romano-catolic.
Hristos a zis: "Cine nu vă va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, ieşind din casa sau din cetatea aceea, scuturaţi praful de pe picioarele voastre." (Matei 10, 14)
Eresul romano-catolic a luat muschetele, săbiile şi tunurile şi au distrus civilizaţiile una după alta, nu doar în america precolumbiană, ci şi în Transilvania, în tot Ardealul prin ordinele reginei Tereza. Oare aşa au făcut martirii primelor veacuri creştine când erau condamnaţi la arenele din coloseum la a fi hrană leilor? Au luat praştiile, şi săbiile? S-au smerit şi au acceptat. S-au rugat, am mulţumit. Şi aşa s-a înmulţit creştinismul.
Aşa face Ortodoxia, acum ca şi atunci. Nebuniile lumii, să nu ne pese de ele, erezii şi eretici vor fi până la finalul lumii. Datori suntem noi să luptăm şi să mărturisim. "Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh." (Efeseni 6, 12)

Bucurii.

Stati putin. Parintele Cleopa a spus de 4 legi, ultima fiind cea mai desavarsita dupa care vor fi judecati crestinii. Cu alte cuvinte, toti cei care au avut posibilitatea sa puna mana pe Sf.Evanghelie si care crestini numindu-se au avut posibilitatea sa caute Adevarul. Nu poti gasi nici o scuza ptr. protestantii si papistasii din Europa, caci daca cautau Adevarul ar fi aflat de BO.

Apoi, nu merge asa. A pai aia din Africa si Asia au fost increstinati de protestanti deci gata noi ca ortodocsi nu trebuie sa ne mai facem griji. Nu. Daca cei din Africa/Asia nu au auzit de ortodoxie, ci de alte culte asa zis crestine, este vina ortodocsilor! BOR are si datoria, nu dreptul, datoria de a face misiune, nu doar sa se limiteze la a se preocupa de cei aflati deja in BOR. Rusia face misiune in Africa, Asia, Grecia la fel, si mai sunt cateva Biserici locale care fac misiune. Si nu doar in Asia/Africa, ci si in Europa, in Vest. Cititi ce a scris Pr. Daniel Sâsoev, noul mucenic din Rusia, cel care a botezat peste 500 de musulmani si sectari. El a spus ca nu exista mantuire in afara Bisericii Ortodoxe. Si nu este singurul.

Da, poate ca cei care traiesc in triburi sau musulmanii care nu au avut sansa sa afle despre Hritos cel ortodox, vor fi judecati dupa legea I. De aceea ii numim pagani, si nu eretici. Caci sa imi fie cu iertare, dar cercetand cu sinceritate este imposibil sa nu iti dai seama ca BO este Biserica cea Adevarata. Multi nici in fata Adevarului nu vor sa se lepede de ereziile lor.

Treaba asta, ecumenismul asta, care spune ca si altii din cultele "crestine" se mantuiesc nu este in duhul Adevarului. Nu trebuie sa ne culcam pe o ureche, ca a, se vor mantui si ei ca uite ce a zis Pr.Cleopa (desi el nu a zis despre eretici, ci despre pagani). Noi trebuie sa lasam egoismul si pasivitatea la o parte si sa facem ceva ca sa le salvam sufletele celor aflati in cultele astea. Sa nu amestecam lucrurile.

Repet. Recomand scrierile Pr.Daniel Sâsoev si cartea 18 zile in Congo+conferinta la lansarea cartii.

bineinteles! pai ce, Hristos are mai multe trupuri ??

Posibil raspuns
 

2. Ce inseamna ortodox si Ortodoxie?

Ortodox inseamna dreptcredincios sau dreptmaritor. Ortodox este acela care are in sufletul sau dreapta credinta in Dumnezeu, care se inchina dupa cuviinta lui Dumnezeu si care traieste dupa poruncile Lui.

Ortodoxia este dreapta invatatura de credinta, de inchinare si de traire, pe care Dumnezeu a descoperit-o lumii, la inceput, in chip mai general, prin alesii Sai din poporul evreu, pana la venirea Mantuitorului, si apoi, in chip lamurit, prin Domnul nostru Iisus Hristos.

Invatatura aceasta este tinuta de Sfanta noastra Biserica Ortodoxa, fara stirbiri si fara adaugiri omenesti, adica asa cum a descoperit-o Mantuitorul, cum au vestit-o Sfintii Apostoli, cum au talmacit-o Sfintii Parinti si cum au propovaduit-o slujitorii bisericesti din neam in neam, pana in zilele noastre.

Nedumerirea mea ramane cand compar poruncile lui Dumnezeu cele 10 sfinte si bune cu ceea ce sustine Sfanta Biserica . De pilda, de ce Biserica nu mai cinsteste Sambata, ci Duminica desi porunca zice sa cinstesc ziua a saptea sau Sambata? ca un bun dreptcredincios?
De apare inchinarea la icoane desi porunca imi spune sa nu-mi fac chip, imagine ?
De ce ....? Una spune Scriptura unde gasesc sfintele porunci si alta sustine Sf. Biserica?

A plecat la cele vesnice Epifanie Norocel, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei
 

http://adevarul.ro/assets/adevarul.r...e5/646x404.jpg Epifanie Norocel împlinise, luna trecută, 80 de ani

Înalt Prea Sfinţitul Epifanie Norocel, Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei, a încetat astăzi din viaţă. Din primele informaţii, se pare că a suferit un infarct miocardic în timp ce se afla internat la un spital din Panciu, iar medicii nu au mai putut face nimic pentru salvarea sa.


”Până la alegerea noului ierarh titular al acestei eparhii, locţiitor de Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei va fi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în calitate de Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, care va fi pomenit la sfintele slujbe, ca Locţiitor de Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei, în toate bisericile şi mănăstirile din cuprinsul acestei arhiepiscopii”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.


Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Epifanie Norocel, a încetat din viaţă în aceasă seară. A murit pe patul Spitalului din Panciu, spun unele surse, din cauza unui infract miocardic. Epifanie Norocel împlinise, luna trecută, 80 de ani de viaţă şi 37 de ani de arhierie în slujba Bisericii Ortodoxe.

Epifanie Norocel a fost un episcop român, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, născut la data de 14 decembrie 1932 în localitatea Mălini din judeţul Suceava.

În anul 1961 a fost Licenţiat în Teologie la Academia Teologică din Sofia, a studiat Teologia la Bucureşti şi Moscova. Între 1965-1971 a fost profesor şi director la Seminarul Teologic Mănăstirea Neamţ.

Între 1971-1975 a fost stareţul Mănăstirii Neamţ, iar în data de 09 noiembrie 1975 a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Tomisului. În anul 1981 a fost ales ca Episcop al Buzăului unde a păstorit până astăzi, când a încetat din viaţă.
Dumnezeu să-l odihnească în pace şi veşnică să-i fie pomenirea!

Catehismul Ortodox are mai multe pagini. La pagina 51, spre exemplu, se vorbeste succint despre cinstirea Sfintelor Icoane si de ce nu sunt ele chip cioplit.
Despre cinstirea duminicii, ziua a opta, cine doreste un raspuns bogat si documentat, il are aici pe par. Galeriu: http://www.crestinortodox.ro/dogmati...rii-68882.html

Nici o suta de mii de raspunsuri nu sunt suficiente pentru cei din afara ortodoxiei , iata nu le mai spun sectari ca sa nu se mai sifoneze !
Tu ai impresia ca dialogand la infinit cu oameni precum "Marinescu " vei ajunge la un rezultat pozitiv ? Nu , nu , nu , si atunci aceste "dialoguri" sunt pierdere de timp , si nimic mai mult !
Reluam aceleasi probleme de mii de ori , cu ce folos duhovnicesc , glykis ?