View Single Post
  #78  
Vechi 08.07.2010, 15:33:07
Eugen7's Avatar
Eugen7 Eugen7 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.06.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.580
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Scotianul Vezi mesajul
Asa ca trebuie sa ma adresez cuiva de specialitate de la Facultatea de Teologie care sa ma lamuresca.

Sfânta Scriptură în limba română

Sf. Scriptură s-a răspândit în Țările Române mai întâi în manuscrise. Le amintim pe scurt pe
cele ce ni s-au păstrat:
1. Codicele Voronețean – descoperit în anul 1871 la mănăstirea Voroneț. Are o limbă
destul de veche, în care se întâlnește încă fenomenul rotacismului.
2. Psaltirea Scheiană – Conține și texte din Vechiul și Noul Testament. Se numește așa
după numele lui D. C. Sturdza-Scheianu, un iubitor de documente istorice, care a donat-o în
1884 Academiei Române.
3. Psaltirea Voronețeană – manuscris descoperit în 1882 la Voroneț.
4. Psaltirea Hurmuzachi – datează, ca și cele amintite anterior, din sec. XV-XVI.
5. Evangheliarul de la Londra – scris în 1574 în Muntenia.
Cele mai vechi tipărituri de texte biblice destinate uzului liturgic sunt:
• Tetraevanghelul slavo-român, tipărit de Filip Moldoveanul în jurul anului
1550 la Sibiu;
• Tetraevanghelul, tipărit de diaconul Coresi și diaconul Teodor între anii 1560-
1561;
• Praxiul (Apostolul), 1563;
• Psaltirea slavo-română, Brașov, 1577;
• Tetraevanghelul slavo-român, 1580.
Ultimele trei își datorează apariția tot diaconului Coresi
Cu Palia de la Orăștie (apărută în 1582) începe seria primelor ediții ale Noului
Testament și ale întregii Biblii.
Noul Testament a cunoscut o primă ediție integrală în anul 1648 la Bălgrad (Alba Iulia),
prin osteneala mitropolitului Simion Ștefan. Traducerea a fost realizată de ieromonahul
Silvestru de pe texte grecești, latine și slavone. Este o ediție bogată, cuprinzând introduceri
(predoslovii) la aproape toate cărțile Noului Testament.
Mai târziu, Biblia este tradusă integral în limba română și apare în anul 1688, la
București. Această traducere se mai numește Biblia lui Șerban Cantacuzino sau Biblia de la
București. La realizarea traducerii și-au adus aportul cărturarii Șerban și Radu Greceanu,
episcopul Mitrofan al Hușilor, episcopul Gherman al Nissei și stolnicul Constantin
Cantacuzino. Traducerea aceasta a însemnat un eveniment cultural de mare valoare pentru
literatura și cultura românească.
Samuil Micu Clain (1745-1806) a tradus din nou Biblia de pe originalul grecesc. S-a
tipărit la Blaj în 1795. Traducerea lui Samuil Micu va cunoaște o nouă ediție în 1819, la
Petersburg, prin grija Societății Biblice din Rusia.
În anul 1854, la Buzău apare o nouă ediție a Bibliei în limba română, prin grija episcopului
Filotei.
Mitropolitul Andrei Șaguna (1808-1873) a tipărit între 1856-1858 o nouă versiune a
Bibliei, într-o limbă aleasă, fiind înfrumusețată de numeroase ilustrații. Această ediție
cuprinde o amplă introducere cu caracter isagogic-istoric, iar revizuirea textului ei se bazează
pe o ediție a Septuagintei apărută la Atena în anul 1843.
Societatea Biblică pentru Britania și străinătate (The British and Foreign Bible Society),
înființată în 1804, tipărește Biblia în românește la Pesta (1873) – fără cărțile necanonice – ,
Iași (1874) și București (1893).
În anul 1905 apare Noul Testament la București, iar în 1914 se tipărește Biblia în
întregime, ca primă ediție a Sfântului Sinod, mitropolit primat fiind Konon Arămescu-Donici.
Pentru traducerea Vechiului Testament a fost luat ca text de bază Septuaginta.
În anul 1926 apare traducerea Noului Testament făcută de episcopul Nicodim
Munteanu, iar în 1927 este tipărită o altă traducere a Noului Testament realizată de Gala
Galaction, ambele ediții având binecuvântarea Sfântului Sinod.
În anul 1936, din îndemnul și purtarea de grijă a Patriarhului Miron Cristea, se tipărește
din nou Biblia, având ca traducători pe Gala Galaction și Vasile Radu. Tot în 1936 apare la
mănăstirea Neamț Biblia ilustrată, o operă de mare valoare artistică. Textul este stabilit de
Mitropolitul Nicodim, iar ilustrațiile sunt rânduite de prof. I. D. Ștefănescu.

În 1938, la împlinirea a 250 de ani de la apariția primei ediții integrale a Bibliei în
românește, Fundațiile Regale editează Biblia în traducerea lui Gala Galaction. Traducerea
Vechiului Testament s-a făcut după textul ebraic al lui R. Kittel (1937), dar și după textul
Septuagintei editat de R. Rahlfs (I, II, 1935), utilizându-se și textul lui A. Merck, publicat la
Roma, în 1935.
Noul Testament de la Cluj – editat de episcopul academician Nicolae Colan – din 1942
(a doua ediție în 1945), se distinge printr-o limbă aleasă și printr-o grafică de înaltă ținută
artistică.
În 1944, apare o nouă ediție sinodală a Sfintei Scripturi, patriarh fiind Nicodim
Munteanu, care a și făcut aproape în întregime traducerea.
În 1951 se tipărește o ediție a Noului Testament, prin contribuția lui Gala Galaction, a
profesorului Niculae Popescu și a mitropolitului Tit Simedrea.
În 1968, la 280 de ani de la apariția Bibliei de la București (1688), se editează din nou
Sfânta Scriptură cu binecuvântarea Sfântului Sinod.
În 1972, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române a tipărit o nouă
ediție a Noului Testament, precum și Mica Biblie, iar în 1975, o nouă versiune a Sfintei
Scripturi. Alte ediții ale Bibliei apar în 1982, 1988, 1993, toate la Editura Institutului Biblic.
În 1993, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române tipărește
Noul Testament (comentat) al Î.P.S. Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Vadului,
Feleacului și Clujului, cu binecuvântarea P. F. Părinte Patriarh Teoctist. Noutatea pe care o aduce această ediție constă în îmbunătățirea consecventă și uneori substanțială a traducerii și a formei literare a textului românesc, în reformularea titlurilor de capitole, în introducerile consistente și în notele exegetice de foarte bună calitate științific-teologică și duhovnicească. În 2001 a apărut, la aceeași editură, Sfânta Scriptură integrală în traducerea Î.P.S.
Bartolomeu Anania, primită ca ediție jubiliară a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române.