[anna21]

În prealabil postat de dobrin7m

Acum nu mai dau sfaturi ci imi spun o parere. Cand ai ales sa spui cum e sotul tau, ce viata duci alaturi de el, trebuia sa te astepti la pareri. Altminteri de ce ai mai scris?

Eu nu am scris ca sa cer sfaturi, ci ca sa spun ca netinerea postului este pacat si se poate tine post si cu sot necredincios.
Acesta este contextul in care am vorbit de sotul meu. Adica discutia nu este despre sot, ci despre post!
Uite prima mea postare:

În prealabil postat de anna21

Carmen, ca un sfat, nu critica: nu mai spune sfaturile pe care ti le-a dat tie duhovnicul, ca sunt doar pt tine si situatia ta. Sunt convinsa ca acelasi duhovnic da sfaturi diferite unor pers. diferite in functie de situatia fiecaruia.
Mai mult, am impresia ca fiecare primeste sfaturi pe masura dorintelor/ asteptarilor, nu stiu daca ma fac inteleasa (si din nou, nu o lua ca pe o crituca).

Ca sotie a unui om necredincios, cred ca cel mai bun sfat pe care-l pot da este acesta: rugati-va din toata inima sa treceti postul si Dumnezeu va va ajuta. Dar ajutorul este pe masura dorintei (adica daca cu o bucatica de inima vrei sa pacatuiesti, prilejul se va gasi). Tot ajutorul este la Dumnezeu si-l veti primi, daca cereti.

Adica fiecare sa-si asculte duhovnicul!
Ceea ce se potriveste unuia, nu se potriveste altuia.

Ca acum incearca lumea sa ma convinga ca nu fac bine, ca nu trebuie sa-mi supun sotul la abstinenta etc.. Cu ce interes?
Pai, fratilor, daca sotul necredincios vede ca-mi bat joc de propriile mele convingeri cum pot avea pretentia sa respecte el ceea ce eu nu respect?

Imi pare nespus de rau ca traiesti asa. Dar eu nu as accepta niciodata sa traiesc alaturi de un om necredincios. fiecare cu alegerile sale.
se pare ca iubirea ta pentru el a fost mai tare decat credinta ta atunci cand te-ai casatorit cu un necredincios. Pacat. Ai facut atunci un pacat din cauza caruia astazi tragi.
Trebuia sa te gandesti de la inceput la consecinte. Nu ai facut-o. Astazi nu faci decat sa suporti consecintele greselii tale.

Poti sa-mi "traduci" ce rost are aceast paragraf? Doar daca vrei, bineinteles.. Ma intreb ce rost are sa insiri cuvinte. In ce fel ma folosesc de ceea ce ai scris?

Nu ai decat doua cai de ales. Cale de mijloc nu prea exista exceptand ipoteza ca intr-o buna zi si el se va trezi. Dar asta depinde foarte mult de tine. Sa dea Dumnezeu sa vina ziua in care sotul tau va spune: ai dreptate. Dumnezeu exista ,e mare si bun.

A sesizat foarte bine Andrusca CIM ce am vrut sa spun. Imi pare rau sa iti spun Ana21 dar atunci cand exista iubire reciproca nu exista santaj. Este exact cum a spus Windorin:
``Cat de minunat este insa atunci cand amandoi simt la fel. Acesta cred ca este un har de la Dumnezeu.
Atunci cand nici unul nu vrea mai mult decat celalalt, iar cand vrea unul, sa se bucure si celalalt.``
Asta se poate aplica in tot si toate in ceea ce priveste pe cei doi. vrei tu la biserica se bucura si celalalt. Nu face , cum face sotul, ce ii place lui mai mult. Nu triumfa placerile proprii. In fine, eu nu vreau polemica cu tine, ca nu are rost.
Nu trebuia sa intri pe acest thread sa spui cum este sotul tau ca starnesti compasiune. Imi pare rau de tine.

Iubire inseamna IUBIRE. Isus Hristos ne-a indemnat sa ne iubim. Iubiti-va unul pe celalalt. Este cu mult mai mult decat respect. Iubirea e un intreg pe care nu il poti face farame.
In familie impreuna cu dragoste. Da impreuna in credinta cu dragoste unul fata de celalalt si impreuna cu dragoste fata de oameni. Nu confunda iubirea cu credinta. Desi credinta fara iubire nu exista, dar iubire fara credinta da.
Acolo in acel thread era vorba de cu totul altceva. si am incercat o paralela nu prea reusita recunosc. Asa e.
Fericiti cei saraci cu duhul ca acelora este imparatia cerurilor.
Da, smerenia , acea smerenie carora unora le lipseste cu desavarsire.

In fine, iar nu pot sa desprind ideea esentiala pe care vrei sa o comunici.

Credinta este un DAR.
Orice as face eu, pot sa ma dau si peste cap.. daca nu are Dumnezeu mila de mine, credinta nu voi avea. Azi cred ca am ceva, dar daca bunul Dumnezeu isi intoarce fata de la mine din pricina pacatelor mele, ajung mai rau decat cel mai inversunat ateu. Deci sa nu ne mandrim cu ce nu ne apartine. Pentru credinta te rogi, o ceri.. si Dumnezeu se milostiveste spre tine.
NU eu imi intorc la credinta sotul. Cel mult pot sa ma rog pentru el. Si aici se vede cat il iubesc: in cat de mult ma rog pentru el (nu in cat de mult ma culc cu el, fara suparare).
Daca Dumnezeu va vrea, ca pe Lazar il va invia. Nu eu fac lucrurile acestea.

Si toata mila aceea nu-si are rostul. (nu vad unde m-am plans)
Despre iubire: Mie mi-e greu sa ma trezesc inainte de ora 6 pentru rugaciune, dar el se trezeste inainte de 6 ca sa munceasca.. nu pentru el, ci tot pentru familia lui. Ca sa am eu o masina mare argintie cu care ma duc la biserica de cate ori am chef! Eu dau pomana bani, el salveaza vieti.. Deci ar fi o ipocrizie maxima sa pretind eu ca am mai multa iubire decat are el.