Asa este cum spui si as mai adauga RUGACIUNEA de MULTUMIRE, chiar in mijlocul necazurilor.Sa multumim pentru necazurile si greutatile pe care le avem, pentru ca trebuie sa ne gandim intotdeauna ca sunt altii, mai napastuiti ca noi.Deci sa multumim intotdeauna pentru momentele prin care trecem.La Dumnezeu ajungi prin doua moduri : prin intelepciune sau prin suferinta!
Odata am alunecat/impiedecat si mi-am spart barbia.M-am ridicat plina de sange si m-am uitat catre cer si mi-am facut cruce si am spus "multumesc Doamne!"..Prietena care era cu mine, era innebunita ca tasnea sange de sub barbia mea ca din pork.. si imi striga sa mergem la Urgenta sa ma coase, ce ma apuca sa multumesc pt ce am patit????? Mie mi s-a parut firesc, a fost primul lucru care mi-a trecut prin cap sa -l fac...Sa multumesc ..I-am spus si ei apoi, dupa ce m-a cusut la Urgenta, ca am multumit pt ca puteam sa imi rup gatul, sa cad intr-in ciot sa-mi scot un ochi, sa cad cu tampla intr-o piatra si sa raman lata,etc...puteam sa patesc mult mai multe rele decat am patit...Asa ca eu am multumit pentru ca DOAR mi-am spart barbia...