Importanta RUGACIUNII

În prealabil postat de MariS_

Decat sa ceri sa te scape de ceva, mai bine cere puterea de-a le indura si rabda pe toate.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Asa este cum spui si as mai adauga RUGACIUNEA de MULTUMIRE, chiar in mijlocul necazurilor.Sa multumim pentru necazurile si greutatile pe care le avem, pentru ca trebuie sa ne gandim intotdeauna ca sunt altii, mai napastuiti ca noi.Deci sa multumim intotdeauna pentru momentele prin care trecem.La Dumnezeu ajungi prin doua moduri : prin intelepciune sau prin suferinta!
Odata am alunecat/impiedecat si mi-am spart barbia.M-am ridicat plina de sange si m-am uitat catre cer si mi-am facut cruce si am spus "multumesc Doamne!"..Prietena care era cu mine, era innebunita ca tasnea sange de sub barbia mea ca din pork.. si imi striga sa mergem la Urgenta sa ma coase, ce ma apuca sa multumesc pt ce am patit????? Mie mi s-a parut firesc, a fost primul lucru care mi-a trecut prin cap sa -l fac...Sa multumesc ..I-am spus si ei apoi, dupa ce m-a cusut la Urgenta, ca am multumit pt ca puteam sa imi rup gatul, sa cad intr-in ciot sa-mi scot un ochi, sa cad cu tampla intr-o piatra si sa raman lata,etc...puteam sa patesc mult mai multe rele decat am patit...Asa ca eu am multumit pentru ca DOAR mi-am spart barbia...

[Ana-Maria N]

'Daca neincrederea in noi, nadejdea in Dumnezeu si nevointa sunt atat de necesare in acest razboi nevazut, cu atat mai trebuitoare decat aceste trei este rugaciunea.

Cu rugaciunea luam de la Domnul nostru orice bine, caci rugaciunea e mijlocire si unealta de a primi toate darurile care izvorasc din dragostea si bunatatea lui Dumnezeu.

Cu rugaciune vei pune sabia in mainile lui Dumnezeu sa lupte si sa biruie pentru tine.' (Nicodim Aghioritul)

[Marius22]

Cred ca importanta rugaciunii se arata prin faptul ca aceasta se numara printre acele realitati comune vietii de aici si vietii vesnice.

Rugaciunea o incepem in viata aceasta si nu o sfarsim niciodata. Asta deoarece viata in Dumnezeu presupune o continua doxologie.

[georgeval]

Rugaciunea nu este o forma facultativa de a intra in relatie cu Dumnezeu. Ea este forma fireasca pentru ca Dumnezeu ne-a creat pentru dialog sau cum spune parintele Staniloae "omul este o existenta agraita". A nu vorbi cu Dumnezeu este nefiresc. A incerca sa- L cunosti pe Dumnezeu ocolind rugaciunea reprezinta ceva abstract, inseamna sa vorbesti despre o persoana abstracta sau despre un anonim.

[cristiboss56]

În prealabil postat de georgeval

A incerca sa- L cunosti pe Dumnezeu ocolind rugaciunea reprezinta ceva abstract, inseamna sa vorbesti despre o persoana abstracta sau despre un anonim.

Plus , ca este o lipsa totala de respect ! Intr o relatie de prietenie , de prietenie adevarata si sincera , vorba , gandul , si fapta , sunt trei elemente de baza , de bun simt , pentru mentinerea acestei relatii . Sa nu uitam , ca lipsa rugaciunii , duce la trandavie , trandavie ce da posolbilitatea gandurilor sa lucreze in voia lor . Bazele , inceputul oricarui pacat , fie el si cel mai mic , de la un simplu gand pleaca . Imprastierea mintii , nu poate fi stopata , oprita fara a exersa din plin , rugaciunea . Cand ne vine un gand , "trantim" o scurta rugaciune , fie si un scurt , " Doamne Iisuse , ajuta-mi " , sau " Doamne Iisuse , Fiul lui Dumnezeu , miluieste-ma pe mine pacatosul " . Ne sminteste ceva , ne tulbura ceva , ne supara cava sau cineva , "trantim" o scurta rugaciune in minte , cat de scurta , dar s-o facem ! Doamne ajuta !+

[EMANUELA]

Bătrânul Zaharia spunea ca la Chilia „Schimbarea la Faţă“ de la Noul Schit părinţii spuneau „Rugăciunea lui Iisus“ cu voce tare.

Odată, s-au adunat diavolii şi unul dintre ei a strigat:

- Spun rugăciunea cu voce tare, dar nu are putere rugăciunea lor.

Atunci unul dintre diavolii cei mai mari a spus:

- Fie că spun rugăciunea cu voce tare, fie că o spun cu mintea, ea are putere, din moment ce noi nu putem face nimic. (Patericul atonit)

[cristiboss56]

În prealabil postat de EMANUELA

Bătrânul Zaharia spunea ca la Chilia „Schimbarea la Faţă“ de la Noul Schit părinţii spuneau „Rugăciunea lui Iisus“ cu voce tare.

Odată, s-au adunat diavolii şi unul dintre ei a strigat:

- Spun rugăciunea cu voce tare, dar nu are putere rugăciunea lor.

Atunci unul dintre diavolii cei mai mari a spus:

- Fie că spun rugăciunea cu voce tare, fie că o spun cu mintea, ea are putere, din moment ce noi nu putem face nimic. (Patericul atonit)

Coincidenta sau nu , avem si noi un Zaharia , ce-i drept nu-i prea batran ,dar avem ce invata de la el ! Multumim , pentru povestioara cu talc ,postata de tine !

[cristiboss56]

Intram in Postul Mare , unde mai mult ca oricand RUGACIUNEA devine o NECESITATE , nu o obligatie , nu o formalitate , caci ea nu-i povara , ea e insasi este VORBIREA noastra cu Dumnezeu . Indiferent pe care treapta ne situam in rugaciune , prin ea omul castiga har si o intelepciune duhovniceasca nemarginita , fiindca se uneste cu Cel nemarginit , cu Dumnezeu . Post binecuvantat !+

[cristiboss56]

Rugaciunea nu este numai o intalnire intima cu Dumnezeu , ci este , totodata , o convorbire , un dialog cu Dumnezeu . In rugaciune este mai important ce cere Dumnezeu de la noi deacat ceea ce cerem noi de la Dumnezeu . Daca la rugaciune nu auzim glasul lui Dumnezeu , ci se aude numai glasul nostru , rugaciunea noastra nu se mai poate numi dialog cu Dumnezeu , e doar monolog cu noi insine . Rugaciune bine placuta Lui , este si rugaciunea facuta cu proprile cuvinte , caci rugaciunea facuta numai din carti risca sa devina o rugaciune mecanica , neatenta , fara suflet , din obisnuinta , ori nu asta vrem , cea ce nu inseamna ca rugaciunea rostita , citita din carti trebuie neglijata .Totul sa fie facut cu discernamant , si mai ales cu dragoste si sinceritate !

[cristiboss56]

Un cuvant de intelepciune , al parintelui Arsenie Papacioc , greu incercat in aceste zile . . . :http://www.crestinortodox.ro/intervi...une-70496.html