Citat:
În prealabil postat de VladCat
Acum am înțeles ce vroiai să spui. Și eu gândesc la fel mai puțin atunci când vine vorba de prăbușirea în doi...cred că asta se întâmplă doar când, jertfa e un chin care imită jertfa dar nu e de fapt jertfă..mi s-a întâmplat să sufăr foarte tare, să o fac cu gândul că mă jertfesc...să rabd cu gândul că mă jertfesc, dar de fapt eu nu mă jertfeam ci din contră...numai că lui Dumnezeu i s-a făcut milă când a văzut cât de prost sunt și când a considerat El că e momentul potrivit mi-a explicat despre ce fusese vorba...nu am încetat să îi cer ajutorul și de aia mi-a explicat....cine știe unde mă ducea „jertfa mea” dacă nu mă izbăvea de ea...asta am spus ca să explic de ce cred eu că nu e posibilă prăbușirea în doi acolo unde e jertfă...adică eu cred că acolo unde e prăbușire poate fi doar aparență de jertfă.
|
Scuza-ma, ziceai vorbesti din experienta personala? A unei relatii? Adica va sa zica te-ai rugat sa mearga treaba bine, pana cand s-a stricat de tot? Si asta a fost modul prin care Dumnezeu ti-a raspuns la rugaciune si te-a izbavit de o povara?
Tot din expereinta personala, vara trecuta duceam si eu un razboi pe doua fronturi : acasa si la munca. Desigur m-am rugat si eu ca lucrurile sa se indrepte, si din fericire, acasa s-au indreptat cat de cat, dar la munca ... s-a ales praful de tot, si nici acum nu da semne sa se ridice. La inceput am crezut si eu ca m-a salvat Dumnezeu dintr-un loc unde nu trebuia sa fiu, ca poate meritam ceva mai bun, etc... dar n-am nimerit nicicum intr-un loc prea bun si nici pana acum nu se intrevede, de parca El ar stii ca am nevoie de o pauza sa ma regasesc, dar eu ma tem ca pauza se prelungeste periculos de mult, iar hotararea mea de a o lua de la capat sau de a porni in alta directie se lasa asteptata.
Cat despre "casnicie", nu stiu ce sa zic, teama mea cea mai mare era sa nu pierd pe ambele fronturi, dar se pare insa ca pana acum am avut noroc, dar ar putea fi doar o chestiune de timp.
Tot ce sper e ca God va fi cu mine, cum a fost si pana acum, si nu ma va lasa nici de acum inainte.
PS : daca ar mai fi parintele Boca, m-as duce sa-l intreb ce sanse crede ca are casnicia noastra; totusi, in sinea mea, cred ca mai multe decat altele, si sper ca indiferent ce se va intampla, va fi o experienta benefica cel putin pt mine; sper insa sa nu fie una nefasta pentru el. (nu sunt egoista, dar daca se intampla ceva rau, o merita si el , cu varf si indesat; fiecare plateste intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu, mai mult sau mai putin )