Ajutor. Mama se opune casatoriei. Nu poate ierta trecutul sotului meu

[ioanacluj]

În prealabil postat de vsovivi

Eu mă gândeam dacă tu meriţi un bărbat atât de bun? Oare câte aventuri ai avut la viaţa ta? El a făcut puşcărie pentru ale lui, şi de două ori nu este pedepsit omul pentru aceleaşi păcate, dar dumneata cum stai? Dar mama ta? Dar mai bine să nu-mi răspunzi căci este scris la rugăciune: ''... aşa dăruieşte-mi Doamne ca să-mi văd păcatele mele şi să nu osândesc pe aproapele meu căci binecuvântat eşti Tu în vecii vecilor. Amin.'' ceva de genul ăsta.

:)
Corect pusa intrebarea. Din nou corect ....nu voi raspunde. Asta incercam sa explic si eu ca nu poti pedepsi pe cineva de doua ori pentru ce a facut. Ce am facut eu............e problema mea si a lui Dumnezeu. Imi asum tot, nu va faceti griji. Dar nu regret. Eventual ma caiesc, dar sa regreti ce ai facut..........e tardiv. Poti vedea doar ce poti indrepta sau cum sa nu mai faci.......

Daca am lasat impresia ca-l judec............nu asta era intentia. Cred ca mai mult decat mine l-au inteles familia lui.

[ioanacluj]

În prealabil postat de heaven

Totusi,o persoana care la 30 de ani pe fondul unei caderi nervoase recurge la un asemenea gest extrem,numai calma si echilibrata nu este.Deasemenea,penitenciarul nu este un loc favorabil reechilibrarii psihice a individului.
Este posibil ca de-a lungul timpului sa isi fi ingropat mai adanc in el acea latura intunecata,insa asta nu inseamna ca ea a disparut,ci ca intr-un moment mai delicat al vietii ar putea izbucni din nou la suprafata
De curiozitate,varianta despre acel episod nefericit prin are a trecut acum cativa ani,ti-ai mai putut-o confirma si din alte surse obiective sau o stii doar de la el?

Varianta o stiu de atunci. M-a sunat un prieten comun si m-a rugat sa citesc ziarele. Atunci nimeni nu a inteles nimic decat ca e arestat. Cateva luni nu a vrut sa vorbeasca cu nimeni.

Dupa ce a iesit si ne-am intalnit i-am pus eu intrebari. Am primit raspunsuri partiale. Incearca sa nu dea vina pe nimeni. Mi-a spus ca nu poate sa-mi explice caci nici el nu intelege clar, dar a incercat pas cu pas sa-m povesteasca ce facea in perioada aia. Restul sunt concluziile mele...........din cele povestite de el si de altii

[ioanacluj]

În prealabil postat de heaven

-ameninta pentru ca ii este teama pentru tine.
In afara de episodul cu detentia ce ii mai reproseaza?
Sa stii ca si eu am fost indragostita pana peste urechi,iar mama de cand l-a vazut pe respectivul a avut o reactie de respingere extrem de violenta,ii venise sa planga,desi in aparenta nu era nimic de alarmat si chiar mi s-a parut exagerata rau.
Bineinteles ca nu am dat importanta si am continuat relatia,ba chiar am vrut sa ma si marit,insa in timp si asta nu o singura data,mi-am dat seama ca instinctul matern functionase bine.
Eu nu spun sa renunti la el,insa sa mai cercetezi putin situatia cu obiectivitate inainte de a lua o decizie radicala,chiar daca nu este cel mai usor lucru atunci cand esti indragostita si iti faci vise pentru viitor.

Lui nimic doar ca din cauza lui ea nu va mai putea sta cu capul sus in fata lumii.
Doar ca daca facem un copil la scoala vor striga dupa el ca este copil de puscarias.


In rest spune ca ea crede ca el este baiat de treaba, dar sa-l ia alta care are mai putine calitati decat mine :). De ce sa-l iau eu care sunt " cea mai cea" pe el unul " cu pata"?

[AlinB]

În prealabil postat de ioanacluj

De fapt cred ca incerc sa ma impac cu mine. Nu stiu, sunt multe ganduri usor confuze. Dar nu ma indoiesc de faptul ca vreau sa ma marit cu el. Ma doare sufletul ca asta poate insemna ruptura cu parintii mei, dar.................nu pot trai toata viata cu ei .......

Nu neaparat, mai ales ca ruptura nu vine din partea ta, ai si tu o varsta ar trebui sa stie sa-ti respecte alegerile.

Din ceea ce spui esti o persoana destul de matura si inteleapta, iar el e un om de treaba.

Poate ca dupa cativa ani in care va vedea ca lucrurile merg cum trebuie, mama ta isi va schimba parerea, mai ales ca din ce spui, e formata din prejudecati si nu are nimic obiectiv de reprosat acelui om.

Nu incerca sa-ti gasesti o scuza in comportamentul altora pentru a sta departe de Biserica, un dumnezeu oarecare, "prietenul imaginar" au multi, de la cei care nu calca prin biserica cu anii pana la cei care ii tocesc treptele, tu trebuie sa cauti credinta asa cum trebuie sa fie ea nu sa ramai doar la exemplele negative din jur.

Si nu te sminti nici pentru duhovnicul mamei tale, sfaturile care le primeste de la el (daca de la el sunt) pot fi in functie de cum i-a prezentat mama ta lucrurile, adica subiectiv.

[ioanacluj]

În prealabil postat de AlinB

Nu neaparat, mai ales ca ruptura nu vine din partea ta, ai si tu o varsta ar trebui sa stie sa-ti respecte alegerile.

Din ceea ce spui esti o persoana destul de matura si inteleapta, iar el e un om de treaba.

Poate ca dupa cativa ani in care va vedea ca lucrurile merg cum trebuie, mama ta isi va schimba parerea, mai ales ca din ce spui, e formata din prejudecati si nu are nimic obiectiv de reprosat acelui om.

Nu incerca sa-ti gasesti o scuza in comportamentul altora pentru a sta departe de Biserica, un dumnezeu oarecare, "prietenul imaginar" au multi, de la cei care nu calca prin biserica cu anii pana la cei care ii tocesc treptele, tu trebuie sa cauti credinta asa cum trebuie sa fie ea nu sa ramai doar la exemplele negative din jur.

Si nu te sminti nici pentru duhovnicul mamei tale, sfaturile care le primeste de la el (daca de la el sunt) pot fi in functie de cum i-a prezentat mama ta lucrurile, adica subiectiv.

Multumesc pentru sfaturi. Nu caut scuze, am trecut de faza asta mai demult. Dupa cum puneam intr-un mesaj cred ca sunt la faza in care am trecut de recunosterea faptelor si a realitatii si am intrat in aceea in care vreau sa fac ceva sa schimb in bine atat comportamentul meu cat si modul meu de a gandi.

Asa ca primesc orice sfat bun si................promit sa incerc sa-l pun i aplicare daca.

Nu pot promite ca voi si reusi. De obicei prefer sa nu promit si sa fac :D

[heaven]

În prealabil postat de ioanacluj

Varianta o stiu de atunci. M-a sunat un prieten comun si m-a rugat sa citesc ziarele. Atunci nimeni nu a inteles nimic decat ca e arestat. Cateva luni nu a vrut sa vorbeasca cu nimeni.

Dupa ce a iesit si ne-am intalnit i-am pus eu intrebari. Am primit raspunsuri partiale. Incearca sa nu dea vina pe nimeni. Mi-a spus ca nu poate sa-mi explice caci nici el nu intelege clar, dar a incercat pas cu pas sa-m povesteasca ce facea in perioada aia. Restul sunt concluziile mele...........din cele povestite de el si de altii

Da,dar daca nici el nu intelege clar,inseamna ca lucrurile nu sunt chiar rezolvate.
Mie nu mi se pare chiar asa de alarmant faptul ca a ajuns sa faca inchisoare pentru viitorul vostru,ci faptul ca totusi a demonstrat o instabilitate care l-a costat ani din viata si a afectat relatiile cu cei apropiati,cu societatea.Lucrurile astea nu dispar de la sine prin trecerea timpului,asta este problema.

[AlinB]

În prealabil postat de ioanacluj

Lui nimic doar ca din cauza lui ea nu va mai putea sta cu capul sus in fata lumii.
Doar ca daca facem un copil la scoala vor striga dupa el ca este copil de puscarias.

Nu trebuie tu sa-ti sacrifici fericirea pentru ca ea nu vrea sa-si sacrifice orgoliul.
La un moment dat poate va realiza ca a gresit, dar timpul tau nu mai poate fi dat inapoi si nici nu mai ai 20 ani sa-ti permiti sa astepti sa se maturizeze.

Iar daca vreti copii, grabiti-va cu casatoria :)

Ceilalti copii..sa-l strige cum vor, important este sa-l invatati voi sa se uite mai mult la ce zice Dumnezeu despre el si familia lui, nu in gura oamenilor.

[AlinB]

În prealabil postat de heaven

Da,dar daca nici el nu intelege clar,inseamna ca lucrurile nu sunt chiar rezolvate.
Mie nu mi se pare chiar asa de alarmant faptul ca a ajuns sa faca inchisoare pentru viitorul vostru,ci faptul ca totusi a demonstrat o instabilitate care l-a costat ani din viata si a afectat relatiile cu cei apropiati,cu societatea.Lucrurile astea nu dispar de la sine prin trecerea timpului,asta este problema.

N-a facut rau nimanui, doar siesi si inca nu atat de rau cat putea fi daca ajungea la sinucidere.

Eu nu inteleg, vine cineva in viata cu certificat de stabilitate psihica garantanta lifetime?
Si daca cineva a avut momente grele, trebuie stigmatizat toata viata?

De ce nu te uiti la circumstante, cine l-a "ajutat" sa faca acel gest atunci, si uita-te acum cum stau lucrurile.

Acum are sansa sa lase trecutul in urma, ce ar trebui sa mai asteapte?
Pensia, pana se conving cei din jur, inclusiv cei mai sceptici ce fel de om este da fapt acum?

Daca tu ai facut candva niste greseli nu inseamna ca toti sunt atat de naivi cum ai fost tu sau atat de rai ca alegerea ta.

[ioanacluj]

În prealabil postat de heaven

Da,dar daca nici el nu intelege clar,inseamna ca lucrurile nu sunt chiar rezolvate.
Mie nu mi se pare chiar asa de alarmant faptul ca a ajuns sa faca inchisoare pentru viitorul vostru,ci faptul ca totusi a demonstrat o instabilitate care l-a costat ani din viata si a afectat relatiile cu cei apropiati,cu societatea.Lucrurile astea nu dispar de la sine prin trecerea timpului,asta este problema.

Asta este si din punctul meu de vedere cea mai mare problema a lui.
Ma bucur ca suntem de aceeasi problema.
Eu imi asum acest risc........Stiu ca e greu de inteles, dar am intalnit foarte multi oameni cu probleme de instabilitate psihica. De fapt cred ca 80% din cei intalniti au probleme psihice candva in viata (cu mine in frunte). Cei mai multi nu si-o recunosc si o intalnim sub forma de " mandrie prosteasca" incapatanare, furie, adevarul suprem detinut, etc.........
El stie ca are aceasta problema si de aici si increderea ca daca vrea poate sa o rezolve.

La intrebarea de ce nu a vorbit cu nimeni mi-a raspuns " de rusine si din mandrie". Sunt convinsa ca adoua oara stie sa ceara ajutorul ...............ca despre asta e vorba. De a cere ajutorul cand esti jos.

[ioanacluj]

În prealabil postat de AlinB

N-a facut rau nimanui, doar siesi si inca nu atat de rau cat putea fi daca ajungea la sinucidere.

Eu nu inteleg, vine cineva in viata cu certificat de stabilitate psihica garantanta lifetime?
Si daca cineva a avut momente grele, trebuie stigmatizat toata viata?

De ce nu te uiti la circumstante, cine l-a "ajutat" sa faca acel gest atunci, si uita-te acum cum stau lucrurile.

Acum are sansa sa lase trecutul in urma, ce ar trebui sa mai asteapte?
Pensia, pana se conving cei din jur, inclusiv cei mai sceptici ce fel de om este da fapt acum?

Daca tu ai facut candva niste greseli nu inseamna ca toti sunt atat de naivi cum ai fost tu sau atat de rai ca alegerea ta.

Multumesc de ajutor :).

Asta era ceea ce urma sa scriu eu, asta e adevarul...........cata vreme trebuie sa demonstreze cineva ca s-a schimbat?!?!?!