![]() |
![]() |
|
#231
|
|||
|
|||
![]()
Aha, pai zii asa...ca sa nu mai pierdem inutil timpul .. :)
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#232
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#233
|
|||
|
|||
![]()
Uite cineva care nu pierde total timpul pe youtube :)
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#234
|
|||
|
|||
![]()
Ți se pare că aș fi de acord ipoteza asta?
|
#235
|
||||
|
||||
![]()
Una dintre replicile vrednice de a concura la "replica vieții".
__________________
Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" |
#236
|
|||
|
|||
![]()
Coleric, doar il cunoastem :)
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#237
|
|||
|
|||
![]()
Dap, exact asta e :)
Altfel cum, reproducere literala, etc?
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#238
|
|||
|
|||
![]()
Din Elveția, vă vestesc cuvânt de pace și înțelepciune tuturor ritorilor învrăjbiți de felurimea cugetelor înguste despre lucrarea lui Dumnezeu, dar neînduplecați spre împăcare întru conștientizarea asemănarii îngustimii lor, de la cel luminat de Duhul Sfânt părinte al nostru Maxim Mărturisitorul:
"Căci nici chiar înțelegerea exactă sau amănunțită a creațiunii, cum a spus mai înainte învățătorul, nu poate fi cuprinsă de cunoștința noastră, după rațiunea ei adevărată. Menționez aceasta ca să mai zăbovesc și eu puțin asupra cuvântului și să admir nepătrunsul Înțelepciunii celei mai presus de toate. Căci cine dintre marii înțelepți, încrezându-se în uneltele raționale și bizuindu-se pe dovezile care nu există, va putea, folosindu-se de rațiune, să cunoască, să înfățișeze și să spună măreția lucrurilor? Cine va putea să cunoască rațiunile sădite în fiecare dintre lucruri de la începutul existenței lor, rațiuni după care este fiecare și-și are natura și a primit forma și chipul și compunerea sa și are putere și lucrează și pătimește? Nu mai vorbesc de diferența și caracteristica fiecăreia în privința cantității, calității, relației, locului, timpului, poziției, mișcării și aptitudinii, după care se lărgește măreț și tot așa de variat, și puterea noastră rațională în minte, înțelegere, sens, cugetare, pricepere, în cuvânt interior, în cuvânt ce se rostește și în cuvânt ce s-a rostit, adică în glas și strigăt și iarăși se adună, ca să nu mai amintim de diferența și proprietatea lui în știință și artă, în cantitate, calitate și celelalte, precum s-a înșirat. Cine cunoaște rațiunile lucrurilor așa cum sunt și se deosebesc și au o stabilitate nemișcată după fire și o mișcare neschimbătoare între ele, având în stabilitate mișcarea și în mișcare stabilitatea, lucru atât de uimitor? Cine cunoaște care e legătura între ele a celor contrare spre constituirea unei singure lumi și care e modul mișcării și cârmuirii bine orânduite și neamestecate? Cine cunoaște împletirea prin amestec și compoziție a celor contrare în trupurile noastre care aduce cele depărtate după fire într-o căsnicie iubitoare și îmblânzește prin întâlnirea lor la mijloc asprimea extremelor și le face să încapă unele într-altele fără știrbire și produce această stabilitate a celor compuse, sau cuprinderea reciprocă a extremelor prin amestecare? Cine cunoaște cum e fiecare din acestea și ce este și unde duce sau e dusă și spre ce s-a făcut sau spre ce duce sau e dusă, nu numai prin rațiunile prin care există acestea de la început, ci și prin zecile de mii de moduri nenumărate prin care se despart și se unesc între ele însele și cu altele, prin cugetare și lucrare? Și iarăși, care e rațiunea ființei, firii, formei, chipului, compoziției, puterii, lucrării, pătimirii fiecăruia? Care e iarăși rațiunea generală ce efectuează legătura între extreme, unind capetele fiecăreia prin ceva de la mijloc? Cum se unește mintea și ceea ce se înțelege prin înțelegerea de la mijloc și care e relația ce unește cele despărțite în jurul înțelesului rezultat din amândouă, de se cuprind una pe alta, arătându-se prin aceasta că nimic din cele ce sunt după Dumnezeu nu e liber de circumscriere? [...] Încercând să explicăm rațiunile acestora sau a vreuneia din acestea, rămânem cu desăvârșire neputincioși și muți în explicare, neavând pe ce să ne rezemăm cu siguranță mintea, în afară de puterea dumnezeiască." (Sfântul Maxim Mărturisitorul - Ambigua)
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) Last edited by Mihailc; 19.02.2016 at 16:19:38. |
#239
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#240
|
||||
|
||||
![]()
Nu a fost deloc marunta indoiala lui Moise pentru care nu a intrat in Canaan. Dar, nimic gresit nu a fost scris in Biblie. Ar fi avut Dumnezeu grija ca nimic mincinos (gresit) sa nu se strcoare in sfintele scripturi. Cred ca stii istoria dreptului Simeon, cel ce la intampinat pe Hristos in templu, impreuna cu proorocita Ana, si motivul pentru care a spus el: "acum, slobozeste (elibereaza) pe robul tau Stapane..."
__________________
Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire |
|