![]() |
![]() |
|
#11
|
|||
|
|||
![]()
Acest mesaj este foarte important, fapt pentru care îl postez a 2-a oară.
Citat:
|
#12
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Din ce am observat preoții profesori pe la Facultate de obicei nu organizează cateheze sau întâlniri tematice cu enoriașii, probabil zic eu, pt că sunt sătui deja de predat la Catedră și ca să nu reia aceleași lucruri.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. |
#13
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Este si vorba aceea : un nebun arunca o piatra in lac si 10 intelepti se chinuie sa o scoata. Ideile lui Arie fiind impotriva credintei firesti ,facand pe Fiul Tatalui o creatura aparuta la un moment de timp, si ajugand astfel la concluzia unei diferente de natura intre ei , desi e la bunul simt ca un tata si un fiu prin definitie ar trebui sa aiba aceiasi natura, contraziceau toata credinta acumulata de Biserica pana atunci, in afara de alte cateva erezii care mai fusesera, de regula din invidie ca nu ajusesera episcopi , dar care nu avusesera atata amploare. Opinia mea este ca majorityatea Bisericii respingea din instinct aceasta micsorare a Fiului ,contrazicand intreaga credinta a Bisericii de pana atunci, dar o trata cumva in gluma, neobosindu-se sa gaseasca argumente , si erezia se extindea, caci era tentatnt sa consideri pe Fiul o creatura, caci disparea si ceva din responsabilitatea ta . Dar Atanasie a luiat-o in serios si de aceea sunt demonstratiile lui complicate ,pentru ca a trebuit sa plece de la niste ipoteze nefiresti , si sa gaseasca modalitati originale de ilustrare a consecintelor unor idei absurde. Mie personal nu imi trebuie sa il combat pe Arie azi, ca din instinct il resping ,caci ar contrazice toata credinta mea.Pentru mine Iisus Hristos a fost Fiul lui Dumnezeu, si asa cum a lasat si El sa se inteleaga si a aratat si Biserica ulterior, a fost de o fiinta cu Tatal ,fara nici o deosebire de Tatal in afara de insusirile personale de Fiu. Dar ca eu sa ajung aici, altul a trebuit sa il combata pe terenul logicii , pe cel care nu se obosea atata cu logica ci mai degraba cu speculatia gratuita. Dimpotriva ereziile respective erau complicate , introduceau tot felul de esente, eoni, si umpleau golul lasat cu nascociri omenesti. Din punctul meu de vedere nu vad nimic rau daca tu consideri ca Iisus Hristos a fost un om, caci si eu am spus ca am avut diferite perioade de indoiala si de negare si am avut tot felul de ipoteze. E suficient sa expui opinia si poate interactiunea cu ceilalti te va ajuta. Nu este ca pe vremea lui Arie pericol ca opinia ta sa atraga mase intregi de oameni,si sa deturneze sensul credintei, ca in ziua de azi fiecare crede ce vrea. Ci acesta este felul cum vezi tu acum, cu ideile si argumentele tale, si trebuie respectat ca orice alta opinie. Opinia mea ,inoculata de altii zici tu, este ca a Iisus Hristos fost Fiul lui Dumnezeu , si imi sunt suficiente argumentele mele interioare pentru aceasta opinie, si chiar si ideile celorlalti nu le consider ca manipulare ci ca rezonanta, pentru ca eu cred in Hristos ca Dumnezeu inainte de a ii asculta pe ei, si de a colo vine credinta mea ,nu de la oameni Last edited by iustin_dumitru; 05.10.2025 at 19:43:46. |
#14
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Mai degraba as opta pentru studiu liber daca simt ca e de folos, si pentru audierea libera a unor astfel de cursuri, ca sa vad daca tematica si metoda de predare rimeaza cu capacitatea mea de intelegere. Oricum teoria e doar o componenta a credintei, nu singura,nu cea mai importanta, harul este totul , si el cuprinde si intelepciunea dar si aplicarea ei. |
#15
|
|||
|
|||
![]()
Azi am avut o experienta interesanta, l-am dus pe batranul meu tata pe langa Bucuresti, sa mai vada o data via la tara,si sa culegem vreo galeata de struguri.
Partea nevazuta este multimea de simboluri care mi-au venit in minte din aceasta simpla iesire. Mi-am propus de la inceput sa fiu rabdator cu tatal meu cel autoritar pe vremuri, si sa incerc sa nu par nervos ci sa ii ascult macar 'ordinele' care inca incearca sa le mai dea si sa il inteleg. Si dintre toate , cel mai mult am inteles mai bine comparatia dintre relatia Fiu-Tata in fiinta dumnezeiasca si relatia fiu-tata intre 2 persoane umane . Si la Dumnezeu si la om , exista o diferenta de personalitate intre fiu si tata: la om exprimata prin diferenta de ganduri,vointa ,conceptii, iar la Dumnezeu exprimata doar prin diferente specifice unui fiu : nascut , implinitor nu creator, ascultator nu poruncitor . Dar in dumnezeire nu sunt diferente de vointa gandire etc ca la om , deoarece ei au aceiasi vointa si aceleasi intentii , caci au o singura fiinta , si de aici armonia si intelegerea perfecta dintre persoanele divine. Nu au cum sa apara neintelegeri odata ce nu vor lucruri diferite, nu exista razvratire sau lipsa de comunicare , nu exista lipsa de cunoastere. Ci in fiecare moment Tatal il vede deplin pe Fiul si invers. In schimb la oameni, avand fiinte diferite, eu nu pot sti exact ce gandeste tatal meu, de ce vede lucrurile intr-un anumit fel, si nici macar de ce eu nu sunt de acord cu acel fel. Caci depinde doar de mine sa fiu totusi de acord cu el , daca incerc sa il inteleg. De aceea fiintele umane au nevoie de virtuti pentru a ajunge la unitate, de modelarea peresonalitatii lor, ceea ce la Dumnezeu vine din insasi unitatea fiintei sale. Numai prin descoperirea Fiului omenirea a putut intelege cu adevarat pe Dumnezeu comparativ cu vechile reprezentari ale sale (elene ,grecesti) , caci altfel nimeni nu ar fi stiut ca de fapt Dumnezeu reperezinta o relatie de Tata-Fiu, si ca omul copiaza in mic dumnezeirea, si sensul omului este acelasi catre unitatea indvizilor prin retrairea experientei dumnezeiesti,ca apoi sa fie posibila si unitatea omului cu Dumnezeu, posibila doar prin persoana cu fire duala a Fiului lui Dumnezeu si Fiu al Omului. Asa ca daca dimineata regretam ca voi pierde ziua la cules , dupamasa am inteles ca oriunde il putem intalni pe Dumnezeu, si ca a face un mic bine si o mica placere celorlalti, poate fi uneori usa ascunsa catre Dumnezeu. Last edited by iustin_dumitru; 05.10.2025 at 20:53:14. |
#16
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Din ce descrii n-ai mai ajuns la Liturghie, dacă n-ai fi obligat să muncești Duminica de condițiile exterioare și traiul greu, nu ar trebui să pui activități recreative sau gospodărești în timpul slujbei.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. |
#17
|
|||
|
|||
![]() Citat:
De fapt ma asteptam sa zici ca de ce am cules duminica :) Dar oricum am mai lucrat si eu inainte uneori duminica,asa ca macar am facut-o pentru el,as fi fost ipocrit sa imi gasesc scuza asta Citat:
Doar ca nici cu galeata aia nu am ce face ,ca nu cred ca o mananca lumea, m-as bucura sa gasesc sa o dau :) Last edited by iustin_dumitru; 05.10.2025 at 22:46:14. |
#18
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
https://observatornews.ro/economic/c...lu-631997.html 15 lei litrul de must în București nesimțiților de comercianți, în condițiile în care e plin de vie care crește aprope sălbatic și fără mari investiții prin toată țara indiferent de relief, că e secetă sau an ploios.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. |
#19
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Banuiesc ca faci referire la gastile care umbla prin piete cu laditele si storcatorul dupa ei, nu? La ce omenie ai pretentia de la intermediari? Este un deranj destul de masiv totusi sa cumperi struguri de la producatori cu care sa te cari cu ceva ajutoare( copii) dupa tine, cu storcatorul, sticle, scule, camioneta, motorina, in piete acum, sa faci frigul , pe ploaie si vant. Intradeva vita creste zeci de ani din acelasi butuc insa neScurtata in fiecare an, o ia razna si isi iroseste energia pe corzi si frunze, nu pe rod. Eu o am pe randuri cu pomi fructiferi care alterneaza din loc in loc, meri, pruni, corcodusi, etc si deseori cand nu sunt prezent la taiere, vita se suie cate 5-10 metri aiurea in copaci de unde trebuie sa o trag jos.
__________________
Menirea omului pe pamant nu este de a manca si de a-si face nevoile ci sa ajunga asemenea lui Dumnezeu Tatal. «τὸ γὰρ μυστήριον ἤδη ἐνεργεῖται τῆς ἀνομίας, μόνον ὁ κατέχων ἄρτι ἕως ἐκ μέσου γένηται·» Last edited by cozia; 07.10.2025 at 15:07:40. |
#20
|
|||
|
|||
![]()
Daca am lamurit-o si cu strugurii, sa vedem ce ar mai fi de lamurit prin via noastra.
Vitza salbatica a sufletului meu se intinde intradevar, cum ziceau interlocutorii aici,unde si cum vrea ea. Asta nu inseamna ca trebuie taiata neaparat, ci poate trebuie trasa ,inteleasa, ingrijita. Desi nu am vrut sa se transforme intr-un jurnal psihologic,in care eu sa ma vait de anumite stari ale mele ,ca si cum as fi neputincios, si ceilalti sa sara in ajutor cu limpezimea care ti-o da detasarea fata de celalalt, ma simt dator totusi sa spun pe unde mai rataceste cautarea asta a mea. Mai nou, am zis ca ar trebui sa nu mai citesc ca si mod de a imi ocupa mintea, caci e saltul prea mare de la urcusul pasnic al cititului unor teme care sa se inchege incetul cu incetul unele din altele in interior, la saltul in gol cu parapanta inchisa, care urmeaza cand incerc sa ma raportez la mine, sa gasesc o continuare si o intelegere care sa treaca prin sufletul meu a celor citite, si o lumina care sa ma calauzeasca prin perdeaua difuza a atator intelesuri si valori. Adica poate citesc despre o tema anume, iar sufletul meu ar vrea o privire generala, o managiere a harului , altceva decat aceea tema, si atunci mi se pare ca pierd razboiul cu timpul. Caci harul ar trebui sa fie in noi sa ne insoteasca de a lungul intregii zile , gandul sa oscileze permanent intre treburile din afara si slava si bucuria Dumnezeului dinlauntrul nostru, si doar asa,cu sufletul regasit , cu prezenta simtita a lui Dumnezeu, poti incepe iarasi sa te preocupi de lucrurile care cresc incet, cum ar fi cititul , ganditul, sau simpla crestere ca a viei. Pilonul principal il simt ca e doar rugaciunea, si ezit sa aplic iarasi strategia mea kamikaze, sa ma intreb de ce a lasat Domnul neaparat aceasta cale, sau de ce apostolii imediat dupa inaltarea Sa ,s-au refugiat in rugaciune,iar primii nou sositi in Biserica la cinzecime, primii cetateni ai Imparatiei , au intrat direct in rugaciune, nu au mai trecut prin vederea cu simturile a Domnului ca si apostolii. Gandul imi este ca daca inteleg nevoia rugaciunii, in conditiile in care Domnul insusi se ruga Tatalui cand a vietuit in trup, daca descopar ca aceasta e voia lui Hrisots pentru noi, atunci se deschide calea catre trairea in Hristos, caci acolo m-am saimtit eu cel mai bine, in legarea de Hristos, doar ca pe atunci traiam cu ratiunea , cu un Hrisots dovedit ca nu are cum sa nu existe, atata vreme cat traieste in gandul meu. |
|