Deparazitare forum de atei nesimtiti si hulitori

[Jane Says]

În prealabil postat de Dumitru73

In primul rand, nu sunt nici copilas, nici frustrat si nici nu fac pe desteptul.
Iar in al doilea rand, DA sentimentele sunt rezultatul reactiilor chimice la nivelul creierului si a descarcarilor a diversi hormoni si enzime.
Au fost identificati mai multi, fiecare cu actiunea sa, dintre care amintesc: cortizolul, oxitocina, serotonina, vasopresina, dopamina, norepinefrina, fenietilena, endorfinele, etc.

Sa stii ca sentimentele [ emotiile ] sunt consecinta modului de a gandi. In terapia cognitiv comportamentala, care are efecte concrete asupra psihicului (te poate scapa de depresie, de anxietate si de altele, dar le dau pe acestea ca exemplu pentru ca in ambele incarcatura emotionala e mare si are suport biochimic), in primul rand actionezi asupra cognitiei si abia apoi vezi ce reactii hormonale ai .. :) Emotiile pot fi "sclave" ale biochimiei, dar gandirea ta, in definitiv, este independenta de ele si le influenteaza foarte mult.
De asemenea psihanaliza (a carei fana nu sunt, dar care stii si tu ce presupune, ca toti am vazut eternul pacient pe eterna canapea vorbind etern, deci nefacand concret altceva) poate conduce, pe parcursul timpului, la modificari structurale in creier si se intampla ceea ce numim maturizarea structurii (in sens de personalitate de data aceasta, nu de structura anatomica).
Deci ce ai spus tu da, reprezinta suportul biologic al emotiilor, insa ele nu se intampla de la sine si de cele mai multe ori un shift in fluxul gandurilor, o schimbare constienta a atitudinii, rearanjeaza puzzlelul biochimic. Singura problema e ca emotiile la randul lor influenteaza gandirea, dar ele nu sunt big bangul, imagineaza-ti o bucla de feedback, gandurile si emotiile se potenteaza reciproc dar repet, emotiile sunt doar consecinte.

De unde rezulta superioritatea ratiunii asupra emotiilor.

De ex cand te rogi, poti avea uneori "sentimente" de revolta, sau de siktir, dar o parte din tine, in ciuda acestor "revarsari", in ciuda chiar a lucrurilor pe care le simte la nivel emotional, stie sau crede ca acele emotii nu trebuie bagate in seama. De altfel in credinta, partea sentimentala, sentimentalismul, e dispretuit si orice credincios stie ca nu trebuie sa-si creada emotiilor de moment si umorilor :)