Locul copilariei

[costel]

Nu mi-au fost cantate melodii de genul "ceata lui pitigoi...", dar am fost leganat. Nu am fost dus in copilarie de parinti decat la bunici si in Bucuresti (aici aveam un unchi, veneam la cateva luni sa facem provizii - paine si alte bucate). Dar chiar daca nu am fost plimbat in multe orase, in cele in care am fost prezent, am hoinarit cu adevarat. Aveam un deal in apropiere, unde impreuna cu ceilalti copii ne-am facut o coliba. Aici aveam cea mai mare pofta de mancare - desi ne gateam intr-o tigaie ce fusese aruncata la fier vechi. Fiecare aducea ce putea de acasa. In principiu cartofi. Si de multe ori din aceia marunti, caci erau mai ieftni. Era un loc unde se adunau la masa copiii strazii mele.

Mi-as dori sa intalnesc multimea de copii din timpul copilariei mele. Ce m-as bucura, sa vin de la serviciu si sa dau un sut in mingea cu care ei se joaca, sa intru in jocul "ratele si vanatorii" macar pentru cateva minute...