Despre semnul fiarei

În prealabil postat de tricesimusquintus

Pentru descreţirea frunţii, vă propun un mic moment poetic în tâlmăcirea lui Florin Lăiu:

VISON ŞI STACOJIU

Preafericită biserică de ciocli,
care duci soarele pe năsălie,
care-ai făcut din rătăcire dogmă,
cu bozii tăi de var şi ablepsie;
care-ai făcut din dragoste păcat,
şi din păcat putere şi poruncă,
făgăduind verdeaţă celor duşi,
iar celor treji un loc în iad, de muncă;
Călare pe puteri -- pe şapte munţi --,
lângă mormânt, răsfăţ răpitoresc,
cernită maică sacră-a celor mulţi
şi soacră pentru cei care gândesc.
Distinsă vrăjitoare care legi
ce Dumnezeu dintru-nceput dezleagă,
şi-apoi dezlegi, cu sfinţii tăi betegi,
porunca lui Christos cerută-ntreagă.
Dacă mai ai şi fiice, fericito,
care se tăvălesc cu voievozii,
şi care magic îşi înneacă plozii,
atunci să plouă foc, să vină apă,
numai Apocalipsa ne mai scapă !

Ma uit si nu-mi vine sa cred, ca cineva isi poate bate joc de toate cele sfinte!
Toate ca toate, dar a va bate joc de Duhul Sfant, e pacat care nu se iarta niciodata. Va credeti fara pacate, si uite... adunati din cele, care in veci nu va vor fi iertate.
Si ortodoxul este pacatos, dar el stie acest lucru. Intre a sti si a nu sti ca esti pacatos, e o distanta, ca de la carul din curte, la Carul Mare de pe cer.
Faptul ca va descretiti fruntile cu asemenea poezie, ar trebui sa va dea de gandit. Suntem in Marele Post acum: pocaiti-va, puneti genunchiul la rugaciune si lasati distractia asta daunatoare.

"Cel ce rasari lumina lumii Tale, sufletul meu cel ce este in intuneric curateste-l de tot pacatul, cu ocrotirile celor fara de trup si ma mantuieste.
Doamne, trimite sufletelor noastre lumina Ta cea pururea vesnica, cu ocrotirile celor fara de trup si ma mantuieste.
Ridica-ma, Doamne, catre lauda Ta si ma invata sa fac voia Ta, Sfinte, cu ocrotirile celor fara de trup si ma mantuieste.
Lumina fiind, Hristoase, lumineaza-ma intru Tine, cu ocrotirile celor fara de trup si ma mantuieste."