Celor care nu cred pana nu vad

[Dumitru73]

În prealabil postat de ory

Sa vorbim , totusi, si de simtire . Problema ar putea fi pusa si astfel ; " ...celor care nu cred, pana ce nu simt " .
Uneori, nu este vorba doar de a vedea, mai ales ca majoritatea sunt constienti de faptul ca a vedea Divinitatea nu poate fi cu putinta in imperfectiunea vietii noastre sociale , sau in relativitatea lucrurilor trecatoare, dar a o simti poate fi cel mai mare dar ce i se ingaduie unui suflet, deci, o poate depasi cu mult in intensitate si semnificatie pe cea vizuala, deoarece ochii sunt capabili doar sa contemple ceea ce vad, dar inima si sufletul pot coplesi si schimba intreaga fiinta prin simtire, depasind cu mult sfera vizuala.
Degeaba sunt judecati cei care nu cred pana ce nu vad, cand acest crezamant trebuie mai intai sa treaca prin filtrul sufletului, mai ales fiind vorba de spiritualitate, cand totul se judeca de la valoarea sentimentului pana la veridicitatea lui prin fapte.
Asadar, trebuie sa vezi cu ochii sufletului ca sa crezi, caci daca ochii acestuia nu sunt deschisi, degeaba vezi cu ochii vederii celei fizice si superficiale.

Bun. Si daca nu vezi nici cu ochii spirituali?