Femeia in Biserica ortodoxa (merita ea mai mult?)

[modele]

În prealabil postat de costache marilena

DOAR ATAT ATI INTELES DUMNEAVOASTRA DIN POSTAREA MEA? cum ca as fi invidioasa , nu ma pot abtine de la aceasta patima ? Intr-un ANUMIT FEL asa ma zis, recunosc, dar era UN AMARAT DE EXEMPLU de distragere a atentiei. Si DA, recunosc cu regret, ca uneori mi-ar fi placut sa fiu mai frumoasa. DA, recunosc ca uneori mi-ar fi placut sa am si eu haine mai elegante. DA, recunosc mi-ar fi placut sa fiu si eu mai subtirica. Si daca in jurul meu, la biserica, vad femei care arata asa cum mi-as fi dorit sa arat si eu, si au ceva ce mi-ar fi placut si mie sa am, LE OBSERV SI LE PRIVESC CU ADMIRATIE, NU CU INVIDIE, si e vina mea ca sint asa. Va admir si pe dumneavoastra si mi-as dori si eu din toata inima sa pot fi atat de detasata de "lumesc" in biserica. Va admir si cred ca sunteti o femeie fericita, multumita ca nu aveti aceasta patima, ca doar o singura data vi s-a intamplat sa judecati pe cineva. Eu, spre regretul si rusinea mea mai am mult sa ajung la o asa masura. Doamne, nu ma parasi! Vindeca neputintele mele!

Eu sunt pur si simplu "modele", nu sufar de "dumneavoastra"... mi se pare ca ma tii la distanta.
Este un lucru bun ca pe acele femei le privesti numai cu admiratie si nu cu invidie. Si totusi incearca macar in biserica sa "treci peste ele".
Sunt sigura ca pentru sotul tau tu esti cea mai frumoasa, cea mai desteapta, cu corpul cel mai. Pentru ca pe tine te-a ales, nu pe alta.
In ochii lui tu esti perfecta, esti ce si-a dorit.
In ochii Domnului nu frumusetea trupului conteaza ci cea a sufletului.
Sunt convinsa ca desi nu ai un corp asa cum ti-ai dori, sufletul al ai frumos.
Sa nu crezi ca eu nu judec pe altcineva.
Nu sunt sfanta, dar in sfanta biserica parca ma transform, nu ma intereseaza nimic altceva decat relatia mea cu Dumnezeu, ceea ce mi-e de folos. Restul nu ma preocupa(haine, machiaj si altele)
Ma stiu pe mine cat de slaba si pacatoasa sunt si incerc sa ma ajut.
Nu sunt asa de avansata duhovniceste astfel incat sa nu ma vad pe mine si pacatele mele, dar sa le vad pe altele.
In schimb in societate nu ma pot abtine(din pacate) sa nu judec aproapele, nu in privinta aspectului ci alte privinte.
Ca de exemplu modul de a vorbi, de a se purta, obiceiul de a minti, rautatea si lipsa milei.
Nu ca eu sunt perfecta, le am si eu pe ale mele, dar ma straduiesc sa ma vindec.