l-am iubit pe dzeu dar acum simt manie

[Traditie1]

annajanette, te sfătuiesc să renunți la comportamentul de mic dictator fiindcă nu e threadul tău ci al tuturor și să accepți, așa cum ți s-a spus, că problema e la tine, nu la Dumnezeu.


Din felul cum te exprimi se vede că această problemă e mândria, nesupunerea față de Dumnezeu și de oameni. Atât cât timp cât nu vei renunța la cerbicie așteaptă-te la reacții ca cele de care te plângi (teama și celelalte) și care nu sunt o pedeapsă divină ci reacția naturală a sufletului la înălțare, după cuvântul Domnului: "Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat."

Prin smerenie ajungem să ne cunoaștem limitele și să nu mai avem alternări de înălțare urmate de prăbușiri. Prin smerenie ne cunoaștem pe noi înșine și nu mai putem fi speriați de gânduri. Prin smerenie ajungem să ne controlăm, să nu mai fim vânturați de patimi, să nu mai avem accese de furie. Prin smerenie sufletul nostru găsește pacea, după cum zice Domnul "învăţaţi dela Mine, căci Eu sînt blînd şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre".

Vezi și acest capitol despre smerenie din cartea Sfântului Siluan:
http://www.crestinortodox.ro/sarbato...tul-68527.html