mesaj de la noul ierusalim

[mariamargareta]

266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (IV)


Se mai pretindea că liderii pucioşi şi adepţii lor sunt “puşi la lucru” ca să salveze (să mântuiască) lumea. Prin lucrarea lor ar trebui să fie salvată toată făptura, adică şi cei care vin, şi cei care nu vor să vină la “Domnul” Pucioasei. Păcătoşii care vor veni la învăţătura cea nouă a pucioşilor vor fi iertaţi, iar cei care nu vor să vină, vor fi mai întâi bătuţi bine, apoi mântuiţi “ca prin foc”, prin suferinţă amară şi ispăşire:

“ [...] iar pe cei păcătoşi îi iert, numai să vină la Mine; nu-i mai bat, numai să vină la Mine. Dar dacă nu vin, îi iau Eu dintr-ale lor, şi îi voi scula odată cu venirea Mea şi le voi arăta atunci ce am făcut Eu pentru salvarea lor, ce am făcut Eu prin cei care sunt puşi la lucru de Mine pentru salvarea făpturii Mele.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 22.2.93)

Cea de-a doua venire a “Domnului” Pucioasei nu coincide cu cea prezisă de Biblie pentru Hristos. Pucioşii vorbesc de o a doua venire parţială a lui Hristos, “doar în duh” sau alteori spun că este o venire “doar în cuvânt” (este vorba desigur de “cuvântul” fabricat de ei în numele lui Dumnezeu”). Că este doar o venire parţială e un fapt confirmat chiar de ei, care precizează adesea că va mai fi o venire a Domnului, în deplinătatea fiinţei, demnităţii şi puterilor Sale:

“Glasul Meu cuvintează peste ieslea cuvântului Meu. Eu sunt Cuvântul. Acesta este numele Meu, Cuvântul lui Dumnezeu este numele Meu întru cea de a doua venire a Mea. Să se aştearnă cuvântul Meu şi să se dea de ştire, şi spre lucru apoi.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 23 - 4 - 93)

Despre această “a doua venire a Domnului” pucioşii recunosc că este tainică şi anume că e destinată doar unor aleşi, care alcătuiesc “poporul” pucios. Aceşti aleşi primesc o mare responsabilitate de a păstra taina şi de a o lucra, spre deosebire de cei care nu au primit “taina”. Paradoxal este că şi cei care nu au primit “taina de la Pucioasa” au păcat pentru simplul motiv că nu o cunosc; e drept că păcatul lor este mai mic decât al celor care o cunosc:

“Şi Eu spun la toţi lucrătorii Mei, la cei ţinuţi în braţele acestei lucrări, că mai mare păcat au cei ce cunosc taina şi nu o lucrează pe ea peste inimile lor, decât cei ce nu ştiu ce este această venire a Mea. Eu am dat mult, şi ţi-am dat şi ţie mult, şi ai cu ce lucra peste cei ce nu cunosc.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 20-6-93)

Cea de-a treia venire a lui Hristos se pregăteşte tocmai la... Pucioasa, prin cea de-a doua venire! Poporul pucios, tocmit la “lucru de pregătire” a venirii Domnului, se pare că n-a prea fost la înălţimea misiunii sale şi de aceea este zdravăn mustrat pentru că n-a deschis ochii mari, n-a stat sub mantia Celui Dela Pucioasa şi a ajuns cu inima pustie; şi deşi era chiar lângă “venirea Domnului”, şi deşi i-a grăit numai lui “Domnul”, el nu L-a cunoscut că este Domnul. Dar “Domnul” iarăşi va veni la “poporul” pucios “cel de la sfârşit”, cel tare de cerbice, nepăsător în a-şi unge ochii cu untdelemn pentru a-I vedea venirea. Vine Dumnezeu în România, dar păstorii ei pucioşeşti dorm adânc somnul fecioarelor neînţelepte şi nu se trezesc la venirea Lui:

“Iată şi sfârşitul acestei săptămâni dumnezeieşti, care a purtat în mijlocul ei trâmbiţarea legământului cel pentru sfârşitul tainei lui Dumnezeu şi pentru încetarea jertfei şi pentru venirea şi pregătirea venirii Domnului Iisus Hristos. Şi dacă Eu am venit, totul a încetat dacă am venit, şi am lucrat apoi ca să mai scap ceea ce mai era de scăpat, şi de aceea am spus Eu atunci că s-a luat de pe pământ scaunul împăraţilor, iar cei ce mai vor să împărăţească, să stea ca Domnul, pe cruce, şi nu altfel. Şi, de unde?! că împăraţii nu au cunoscut nimic, şi au rămas la locul lor. [...] O, poporul Meu, de câte ori am voit să-ţi deschid ochii, şi nu ai voit! De câte ori te-am băgat sub mantia Mea, şi nu ai stat! Iată, eşti cu inima pustie. Deschide-Mi, ca să intru şi să-L cunoşti pe Cel ce vine întru numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi să mănânci cu Mine Paştele cel nou întru împărăţie nouă, poporul Meu de la sfârşit care eşti lângă venirea Mea. Dar Eu îţi zic că am venit, şi tu nu M-ai cunoscut. [...] Şi iată, vin şi îţi vestesc că vin, şi tu eşti tare la cerbice şi nu iei de la Mine untdelemn ca să-ţi ungi ochii şi să cunoşti venirea Mea. Românie, Românie, trezeşte-ţi păstorii, că vine Dumnezeu la tine!” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 21-11-93)

Liderii pucioşi pretind că, deoarece cartea Apocalipsei vorbeşte despre Iisus că poartă numele “Cuvântul lui Dumnezeu”, înseamnă că şi reciproc, orice carte intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu” cuprinde neapărat vorbirea lui Iisus. Desigur că ei nu se gândesc la orice carte, ci numai la cartea editată de ei în două ediţii şi căreia i-au dat acest nume. Încurcătura apare atunci când avem de ales dintre aceste două ediţii, care, deşi ar trebui să fie identice până la virgulă, diferă pe alocuri substanţial, şi nu numai în formă, ci şi pe fond. “Poporul” pucios este chemat să ia darul pocăinţei şi să-l lucreze, pentru a fi pregătit de întâmpinarea Domnului la următoarea Lui venire (a treia, îndată ce s-a spus că venirea Cuvântului este cea de-a doua venire):

“Israele, tu cunoşti numele Meu, măi Israele? Ia deschide cartea şi Îmi arată locul acestui nume al Meu. În ce loc scrie Dumnezeu numele acesta? Acesta este numele Meu pentru cea de a doua venire a Mea. [...] Am coborât la tine, popor iubit, am coborât un picuţ mai înainte şi ţi-am adus darul cel mai de preţ, pentru ca să-l ai şi să-l foloseşti cu iubire şi cu credinţă şi cu stăruinţă, tată. Darul pocăinţei, Israele, pe acela ţi l-am dat, şi voiesc să te găsesc în lucrarea acestui dar, fiindcă numai prin acest dar te mai pot Eu pregăti acum, ca să te am aşezat în întâmpinarea Mea, la venirea Mea. ” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 6-3-94)

În acelaşi timp, se reconfirmă că venirea Cuvântului de la Pucioasa, de 55 de ani încoace, este doar a doua venire (deci venirea lui Hristos în trup va fi a treia):

“Glasul Meu cuvintează peste ieslea cuvântului Meu. Eu sunt Cuvântul. Acesta este numele Meu, Cuvântul lui Dumnezeu este numele Meu întru cea de a doua venire a Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 23-4-94)

Cea de-a treia venire a Domnului nu va mai fi tainică şi în cuvânt, doar pentru Israelul pucios cel mititel, ci va fi pe norii slavei, astfel încât toţi oamenii de pe Pământ Îl vor vedea:

“Eu sunt, bucuraţi-vă! Şi iarăşi zic, bucuraţi-vă! Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi iată, sunt cu voi, cei din urmă. Bucuraţi-vă că sunt cu voi, cu voi, cei din urmă, cei de dinaintea arătării Mele pe norii slavei, întru slăvită venire pe nori. Sunt cu tine, Israele mititel, popor ales de Mine din lume ca să fiu cu tine în vremea cea din urmă, şi ca să fii tu creştin după adevărul numelui Meu.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 1-5-94)

"Poporul" pucios este chemat să facă pocăinţă înaintea cerului nu numai pentru el însuşi, ci şi (prin delegaţie specială) pentru toată omenirea de la Adam până la Cea de-a Treia Venire a Domnului, pe norii slavei, cea văzută de toţi:

“Fii înţelept, că iată ce ai de făcut: ai de adus înaintea cerului pocăinţă pentru tot omul, de la Adam şi până la venirea Mea cea văzută de tot ochiul de pe pământ şi de sub pământ, căci ochii cei care sunt cu cerul, aceia văd pe Domnul pe norii slavei Sale.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-6-94)

Abia Cea de-a Treia Venire va fi “Venirea cea Mare”; implicit, venirea “în cuvânt” de acum de la Pucioasa este o venire ceva mai mică:

“Eu, măi fiilor, nu plec de la voi, că nu pot fără voi. Nici voi să nu puteţi fără Mine până la venirea cea mare.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 2-8-94)