Papalitatea

[ALEXANDRU ANASTASIU]

În secolul precedent, Tertullian, primul pãrinte al Bisericii
occidentale, nu profesa o alta. Deºi el nu a fãcut operã specialã despre Bisericã,
nu putem citi cãrþile sale ºi în particular aceea pe care o intitula: Despre
Prescripþiuni, fãrã a întâlni într-însele pasaje care confirmã doctrina învãþatã ex
professo de la sfântul Ciprian.
Sfinþitul Augustin totdeauna s-a bucurat, în Biserica occidentalã, de o
înaltã autoritate. Geniul sãu incontestabil, ºtiinþa sa, pãtrunderea sa i-au meritat
chiar un rang distins, nu numai printre teologi, dar ºi printre filosofi, savanþi ºi
literaþi. Operele sale formeazã o colecþie pe cât de considerabilã, pe atât de
variatã. Noi ne vom þine în particular de operele în care el a tratat ex professo
despre Bisericã, pentru a preciza învãþãtura sa asupra acestui punct.
Cea dintâi dintre aceste opere este aceea despre Unitatea Bisericii. El
într-însa se exprimã astfel:
WLADIMIR GUETTÉE, Papalitatea eretica
10
„Între adversarii noºtri ºi noi 9, se ridicã aceastã chestiune: Unde este
Biserica? Este ea la noi sau la ei? Aceastã Bisericã este una; strãmoºii noºtri au
numit-o catolicã, pentru a arãta, prin numele sãu chiar, cã ea este completã (per
totum). Astfel este într-adevãr sensul cuvântului dupã etimologia sa greacã:
cath’olon. Aceastã Bisericã este corpul lui Hristos, dupã acest cuvânt al
apostolului: „Pentru corpul Sãu care este Biserica (Colos. I, 24)”. De acolo este
evident cã acela care nu face parte din membrele lui Hristos nu poate avea
mântuirea creºtinã. Dar, membrele lui Hristos sunt unite prin dragostea unitãþii,
ºi prin ea ele aderã la capul lor care este Iisus Hristos. Toate câte ne învãþãm
despre Hristos sunt referitoare, sau la cap, sau la corp: capul este Fiul unic al lui
Dumnezeu cel viu, Iisus Hristos; el este mântuitorul corpului (Efes. V, 23). El a
murit pentru pãcatele noastre ºi a înviat pentru indreptarea noastrã (Rom. IV,
25). Corpul, este Biserica despre care se zice: Pentru ca sã arate cã are o
Bisericã glorioasã 10, fãrã patã sau zbârciturã, sau altceva de acest fel (Efes. V,
27). Între donatiºti ºi noi, se ridicã dar aceastã chestiune: Unde este acest corp?
Cum sã rãspundem? Cãuta-vom de a face aceasta prin propriile noastre cuvinte,
sau prin acelea ale capului acestui corp, Domnul nostru Iisus Hristos? Noi
credem cã e mai bine sã cãutãm dezlegarea în cuvintele aceluia care este
adevãrul ºi care-ºi cunoaºte bine corpul, pentru cã Domnul cunoaºte pe aceia
care sunt ai Lui (2. Timotei, II, 19)”.
Biserica este consideratã aici, de sfinþitul Augustin, în generalitatea sa ºi
în acelaºi timp în existenþa sa vizibilã. Era vorba într-adevãr de a determina
dacã donatiºtii formau sau nu adevãrata Bisericã, Biserica catolicã, corpul lui
Hristos.
Dacã o asemenea chestiune s-ar ridica astãzi în Biserica romanã, cum sar
rezolva ea? Prin papa. Þi se rãspunde: papa este ºeful sau capul Bisericii,
centrul de unitate. Dacã nu eºti cu centrul, eºti afarã din Bisericã, eºti eretic,
schismatic 11.
Aceasta este oare metoda sfinþitului Augustin? Nu. El pleacã de la acest
principiu: Biserica este corpul lui Hristos; acest corp are un cap, un ºef. Care
este el? Hristos însuºi. Care a fost învãþãtura lui Hristos în privinþa Bisericii? El
o expune, ºi printr-aceastã învãþãturã confruntã pe donatiºti.
Cât despre doctrina unui ºef vizibil, vicar ºi reprezentant al lui Hristos,
ecou al învãþãmântului sãu, despre aceasta sfinþitul Augustin nici mãcar nu face
aluziune. Cu toate acestea, aici era tocmai cazul de a o expune. Dacã episcopul
Romei s-ar fi bucurat în virtutea dreptului divin de prerogativele ce-ºi atribuie
astãzi, sfinþitul Augustin nu avea de zis donatiºtilor decât un cuvânt: Oracolul
nostru este la Roma, sã-l ascultãm ºi sã ne supunem deciziei sale. El ar fi putut
de asemenea sã le mai zicã: voi nu sunteþi uniþi cu Roma, aºadar voi sunteþi
afarã din Bisericã. Sau încã: Centrul catolicitãþii este la Roma; voi v-aþi separat
de dânsa, aºadar voi nu sunteþi catolici.
9 Sfinþitul Augustin, Unit. eccl. c. II.
10 Slavitã.
11 Observatia este justa pentru ca papistasii au inlocuit Capul Bisericii, Hristos, cu papa si au transformat
Biserica romano-catolica din Biserica lui Hristos in biserica papei.
WLADIMIR GUETTÉE, Papalitatea eretica
11
Dar nu, el nu raþioneazã astfel. Biserica catolicã, zice el, este aceea care
conservã doctrina revelatã în întregimea sa (per totum cath’olon). Aceastã
Bisericã este corpul lui Hristos; Hristos este unicul ei ºef. Sã studiem învãþãtura
sa ºi sã vedem dacã voi12 posedaþi doctrina completã sau dacã noi13. Dacã
suntem noi cei care o posedãm, noi suntem catolici, noi suntem adevãrata
Bisericã, ºi voi, voi sunteþi eretici, voi nu sunteþi membri ai corpului al cãrui cap
este Hristos.

Va urma cu

ªi-ar putea cineva închipui cã sfinþitul Augustin ar fi expus asemenea
doctrinã în privinþa Bisericii, dacã, în timpul sãu, teoria papalã ar fi fost
cunoscutã?