Conferinte Christos Yannaras in Romania

[ioanna]

În prealabil postat de Daniel_7

Stareţul înfiera îndeosebi învăţăturile lui legate de dragoste, precum şi criticile lui raţionaliste, ajunse până la hulă, făcute la adresa sfinţilor.

Probabil unii duhovnici s-au recunoscut in texul lui Yannaras si s-au simtit ultragiati, insa ceea ce el prezinta sunt constatari din viata bisericeasca. Legat de "dragoste", ca tot ai mentionat acest aspect, Yannaras atrage atentia asupra unei mentalitati si practici pastorale, ce fidelizeaza “demonizarea sexualitatii”, privirea actului sexual ca o amenintare :manjire, necuratenie, pacat prin excelenta. Unii duhovnici inoculeaza acest dispret si repulsie crestinilor casatoriti care vin la ei si care “desi doresc sa traiasca in modul stradaniei bisericesti, sunt chinuiti de acestia in mod inuman. Printr-un adevarat santaj,psihicul lor este incarcat cu vinovatii inspaimantatoare,cu panica generata de o damnare cumplita dupa moarte, pentru tradarea credintei, pentru dispretuirea “legii”lui Dumnezeu. Si toate acestea nu pentru ca respectivii crestini casatoriti nu au izbutit sau au esuat sa-l iubeasca pe celalalt ca pe “propriul trup”in stradania conjugala comuna, nu pentru ca au uitat de scopul ca iubirea lor trebuie sa fie o imagine a relatiei lui Hristos cu Biserica- nimic din toate acestea. Sunt exclusi vreme de decenii de la Euharistie,numai pentru ca au evitat sa se supuna necesitatii oarbe si autonomizate a naturii de a se perpetua. Prima intrebare pe care o pune duhovnicul celor casatoriti: de cati ani dureaza casatoria si cati copii a produs. Daca raspunsul e nesatisfacator, daca tradeaza impreunari ce nu s-au soldat cu zamislirea de copii, “vinovatii”sunt exclusi de la participarea Euharistica la corpul Bisericii".(cf.Contra religiei pag.179)

Yannaras critica “laudaroseniile bincunoscute ale unor duhovnici ortodocsi cu privire la fiii lor spirituali cu performante impresionante in zamislirea de copii, care nu au vazut niciodata trupul gol al celuilalt si nici nu i-au oferit partenerului o mangaiere” (cf. Contra religiei pag 180), preoti ce idolatrizeaza elanul impersonal de perpetuare.

Ridica problema femeii, a modului in care este ea privita, rugaciunile care se citesc lauzei la patruzeci de zile, “ranind-o in mod grosolan, insultand-o si istovind-o pe femeia socotita spurcata si necurata, numai findca a indeplinit cu trupul ei functia maternitatii”. (cf.Contra religiei pag.180)Analizeaza cum este privita relatia de cuplu in Vechiul Testament,respectiv Noul Testament. Canoanele bisericesti par sa reflecte un respect excesiv pentru Vechiul Testament, cu toate ca Biserica il considerase o prefigurare si o pregatire preliminare pentru prezenta istorica a lui Hristos.

"Acest respect constitue poate cea mai probabila explicatie a felului in care au supravietuit in practica vietii bisericesti elemente ale traditiei ebraice, care considera, de pilda, spurcata impreunarea dintre barbat si femeie,o socotea necurata pe femeia lauza sau aflata la menstruatie (...) Textele Noului Testament referitoare la intimitate,nu contin "proclamatii ideologice teoretice, ci ofera marturia experientei unei comunitati bisericesti concrete (din punct de vedere istoric si cultural), integrate in in limbajul si mentalitatea mediului ei social mai larg, ale epocii istorice si ale spatiului geografic respectiv. Cu toate acestea, in textele Evangheliilor nu exista nici cea mai mica aluzie care sa ofere chiar si un punct de pornire pentru presupunerea unei temeri, a unui dispret sau a unei repulsii fata de sexualitate.", deci care sa sustina "demonizarea sexualitatii".

Tot ca o mostra de “demonizare a sexualitatii” in biserica ortodoxa vede si problema celibatului fortat la preotii ramasi vaduvi dupa hirotonisire, celibat pe care ei nu l-au ales si pe care nu-l doresc, interdictie ce izoraste, in opinia sa, dintr-o conceptie depreciativa la adresa casatoriei.

"Este iertata casatoria inainte de hirotonire,dar atunci cand e detinuta "functia" preotiei, aprobarea celei de a doua casatorii ar anula concesia binevoitoare de a permita coexistenta sexualitatii active cu slujirea bisericeasca "angelica". Casatoria celui deja hirotonisit ar recunoaste nu ca element secundar, aflat la periferia vietii bisericesti, ci i-ar da o insemnatate capitala, pentru viata si stradania lepadarii de sine din dragoste.

In plus, nu este deloc intamplator faptul ca in practica actuala a bisericilor ortodoxe, un preot casatorit poate fi hirotonisit episcop dupa cativa ani de vaduvie. Ceea ce inseamna ca nu scopul unei vieti netulburate de grijile familiale a consacrat celibatul obligatoriu al episcopilor.Acesta se datoreaza retinerilor depreciative, prejudecatii cu privire la sexualitate ca "necuratie". De aceea sunt necesari cativa ani de "purificare" de sexualitatea activa, pentru ca acel cleric "manjit" prin casatorie sa fie acceptat in functia de episcop". (cf. Contra religiei,pag.182-183)

Fericitul Părinte Epifanie Teodoropulos, care în articolele sale bine argumentate ce nu primeau niciodată răspuns, a spulberat sofismele lui Yannaras, prin care acesta încuraja relaţiile de dinaintea căsătoriei, desfrânarea şi altele.

Cu tot respectul, nu am gasit nicio incurajare a relatiilor premaritale sau a desfranarii in cuplu, nici pomeneala de asa ceva. Vad ca n-ai dat sursa articolelor tale, cel care a spus ca Yannars incurajeaza preacurvia semnandu-se ANONIM, asunzandu-se in spatele unei marturii a unui ipotetic "profesor din Tesalonic", tot anonim si acela.Eu cel putin am venit cu citate dintr-o carte a sa, nu cu vorbe ale unor anonimi, care nu au facut nicio trimitere la cartile sale, sa stim exact de unde au ajuns la acea concluzie. Nu poti sa ai incredere in toate blogurile care-si spun ortodoxe si de unde probabil ai preluat informatia, pentru ca multe au interese ascunse si-s menite doar sa improaste cu noroi. Chiar te rog sa postezi un fragment din cartile sale unde ai gasit tu acest aspect, ca el este in favoarea relatiilor premaritale, incurajandu-le.

Cred ca merita sa-i citesti ultima carte, "Contra religiei", pentru a intelege tu insuti pozitia lui. "Ea nu oferă soluţii, nici paleative pravoslavnice antireligioase. În schimb, compară ingenios statul laolaltă a neghinei şi a grâului în mirişte, din binecunoscuta parabolă a Împărăţiei, cu statul laolaltă în cuprinsul Bisericii a experienţei ecleziale şi a trăirii bisericeşti. La stingerea lumii, neghina toată va fi făcută snop şi va fi definitiv arsă de Domnul. Dar numai de El! Până atunci, avertizează autorul, bobul de grâu trebuie vegheat neîntrerupt şi neîntrerupt ferit de neghină… Atât." (Sorin Dumitrescu)