eutanasierea cainilor

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de N.Priceputu

Dar cu porcul sau cu găina n-ai o relaţie; cel puţin, nu cu cele pe care le cumperi gata tăiate şi ambalate.

Sincer, eu nici cu câinii nu am o relaţie....

Dar câinele se uită în ochii tăi ca să înţeleagă ce vrei de la el, cum te poate sluji şi asta te face să te simţi mai vinovat când îl omori.

Nu îmi amintesc ca maidanezii din parcurile şi străzile unde riscă puştii mei să meargă să aibă asemenea privire. La mine se uită să vadă de unde să mă muşte şi dacă e oportun să mă atace acum, frontal, sau să mă învăluie mai întâi, trecând în spatele meu. De aceea, nu mă simt absolut de loc vinovat să îi omor, ci consider acest lucru o datorie civică şi faţă de cei dragi ai mei şi mine însumi. Câinii sunt inamicii mei, spaţiul public din jurul casei este frontul. În ciuda unor succese punctuale (câteva plasări de chiftele cu doze letale de digitală), încă sunt departe de a câştiga lupta, din moment ce încă există câini agresivi la mine pe stradă care muşcă trecătorii, pacienţii şi musafirii. Avantajul eutanasierii făcute de servicii specializate în comparaţie cu otrăvirea sau folosirea sticlei pisate este că provoacă o moarte fără dureri şi mai rapidă, astfel încât lumea scapă mai repede de exemplarele care pun integritatea fizică în pericol.