Oamenii strazii inainte lui Dumnezeu sunt mai vrednici decat noi, fiindca ei au lasat totul. De aceea este bine ca lumea sa nu treaca pe langa ei si sa nu le pese, ci intotdeauna sa faca milostenie cu ei, cel mai bine ar fi sa-i duca acasa, sa le dea de spalat mancare, haine calde si un loc cald ptr dormit, adica ceea ce le lipseste. Dar daca aceasta nu este posibil sa le dea binecuvantare si sa se roage pentru ei la Dumnezeu dsa le lumineze mintea si sa le arate calea spre mantuire.
Fie ca Bunul Dumnezeu sa-i aiba in paza.
Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Fiecare noapte e tot mai friguroasă. În București întâlnești, destul de frecvent, persoane care-și caută un colțișor, în vreo scară de bloc sau în afara ei, unde să poată ațipi. Unii sunt de multă vreme în stradă, iar stresul teribil provocat de situația asta și-a pus amprenta puternic și asupra stării lor psihice. Cei mai mulți au ajuns în starea asta probabil din cauza vreunui mare necaz în familie sau a indiferenței și răutății celor care ar fi trebuit să-i iubească.
Ce se poate face pentru ei? Cum pot fi ajutați? Cunoașteți asociații, fundații care să ofere adăpost în condiții omenești?
Primăria oferă niște adăposturi, însă nu prezintă siguranță, se pare, mai ales dacă e vorba de femei.
|