Ce sa fac sa ma mantuiesc?

În prealabil postat de osutafaraunu

„Şi, iată, venind un tânăr la El, I-a zis: Bunule Învăţător, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?
Iar El a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decât numai Unul Dumnezeu. Iar de vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile.” (Matei 19)

Totuşi, aceste versete au o continuare, nu se termină aici. Când tânărul a răspuns: „Toate acestea le-am păzit din tinereţea mea”, Domnul i-a răspuns să-şi vândă averea şi s-o dea săracilor, iar apoi să-I urmeze Lui. Şi în felul ăsta ne întoarcem la întrebarea care priveşte lepădarea de sine în lume.

Părintele Galeriu repeta adesea o altă vorbă a Domnului: „Pe acestea să le facem şi pe celelalte să nu le lăsăm”. În lume mântuirea se caută trăind în Biserică şi în familie. Participarea la viaţa Bisericii, ca mădular viu al ei, este mântuitoare, pentru că Biserica e chiar Trupul lui Hristos cel înviat. Comuniunea cu El (mântuirea) aici (în Biserică) se poate împlini deplin, iar pentru asta din partea noastră se cere o perpetuă despărţire de păcat, adică lepădare de sine.

De asemenea, şi viaţa în familie presupune mereu lepădarea de sine. Trebuie să învăţăm să trăim pentru ceilalţi şi prin ei, să le înţelegem nevoile şi să ne străduim pentru mântuirea lor. Lepădarea de sine când trăieşti în lume nu presupune renunţarea la toată averea, ci folosirea ei în scop mântuitor. Nu ne cere Domnul să ne lăsăm copiii să moară de foame, ci să le dăm pâine. Dar întotdeauna trebuie să înţelegem şi să punem înainte voia lui Hristos, nu pe a noastră, căutând mai presus de orice împărăţia cerurilor, nu confortul şi plăcerile lumii.