Pomenirea ( parastasele )

[cristiboss56]

Să deschidem cartea inimii şi să facem pomenire celor adomiţi, cerând cu stăruinţă lui Hristos să le dea iertare, sălăşluindu-I cu îngerii în corturile veşnicei Sale milostiviri. Astăzi, pentru părinţii şi fraţii noştri, pentru cei de aproape, dar şi pentru cei de departe să ne rugăm, aprinzând în cămara inimii făclia rugăciunii pentru ei. Să pomenim şi pe cei necunoscuţi care au fost înghiţiţi de valurile mării sau de mania pământului, pe cei ce s-au făcut hrană dobitoacelor, ca să ajungă pe masa dumnezeiască pâine a jertfei, pe cei ce au adormit în locuri necunoscute, dar care nu au fost şterşi din amintirea gândului dumnezeiesc, pe toţi cei care au trebuinţă de rugăciune spre izbăvire din focurile veşnice, pe cei care aşteaptă prin jertfa noastră de rugăciune reînnoirea legăturii iubitoare. Astăzi, să ne îndreptăm gândurile inimii şi spre cei adormiţi şi să strigăm către Hristos:,, Pomeneşte Doamne, întru Împărăţia Ta pe robii Tăi, cei mutaţi de pe pământ . Ca Un Milostiv străluceşte gândurile noastre, prefăcându-le în oglinzi ale amintirii celor adormiţi, ca făcându-le pomenirea întru rugăciune bine primită înaintea Ta, să întărim legătura iubirii, celei nesupuse morţii, măcar că inimile noastre sunt acoperite de piatra patimilor răutăţii. Pe cei ce se chinuiesc întru întunericul cel nesfârşit miluieşte-i pentru rugăciunile celor vii, şi cercetează-i cu raza iubirii Tale de oameni, sălăşluindu-i în corturile drepţilor. Ca Cel Ce luminezi tuturor ca Un Soare al dreptăţii, străluceşte razele milostivirii Tale şi asupra noastră, a celor ce zăcem întru întunericul patimilor şi asupra celor adormiţi, care nu s-au învrednicit încă de lăcaşurile bucuriei veşnice. Ca Cel Ce eşti Stăpân al vieţii şi al morţii, prin legătura iubirii, călăuzeşte razele gândurilor noastre spre cei adormiţi, ca să le facem pomenirea, dar şi pe ei luminează-i ca să ne poarte întru rugăciunile lor înaintea Ta. Întru nepurtare de grijă petrecând noi pe pământ această viaţă trecătoare dată spre lucrarea faptelor dreptăţii, ne temem de ceasul judecăţii. Pentru aceasta, mai înaintea ieşirii noastre dintru această viaţă Îţi aducem ca dar tămâia rugăciunilor Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor Sfinţilor Tăi, ca să îndulcim mânia Ta cea dreaptă şi să ne slobozim de chinurile cele veşnice.Încă aducem şi jertfa rugăciunilor Sfinţilor Tăi şi pentru cei care mai înaintea noastră au trecut pragul vieţii pământeşti. Pentru aceasta,îndură-te de noi toţi şi dăruieşte iertare păcatelor noastre, ca să Te aflăm în ceasul judecăţii Milostiv şi să ne întărim întru nădejdea mântuirii. Odihneşte Mântuitorule, cu drepţii pe cei mutaţi de la noi şi cu solirile lor dă-ne nouă ca fără primejdie să trecem marea acestei vieţi şi să ajungem la limanul bucuriei veşnice! Amin.