În prealabil postat de sophia
Mie acesta mi se pare un subiect interesant de discutie.
Sunt un pic uimita de anume concluzii ce se trag pe aici.
De ce sa ajung in iad un om care nu a iertat?
Acelui om i s-a facut un rau, mai intai si mai intai.
Cel care face raul trebuie sa inteleaga ca raneste pe altcineva si sa mearga sa indrepte raul.
Cu el trebuie lucrat.
Eu nu stiu de ce ne ducem noi mereu la cel care sufera, care este ranit.
De ce nu ne ocupam totusi de cel care face raul si sa-l invatam si sa-l indreptam.
Acum gata il trimitem in iad tot pe cel lovit.
Alex spune aici niste lucruri interesante, de aceea l-am citat.
Si eu imi pun mereu problema cum sa procedez cu cei care-mi fac rau.
Ideea de a separa fapta de faptas este in sine buna, dar atunci iertam mereu faptasul, ii dam sanse si ramane ins uflet fapta. Si cu aia cum facem?
Ar trebui sa putem ierta si uita in acelasi timpa.
Ierta omul si uita fapta. Dar este foarte greu.
Pana la urma noi insine ne straduim sa evitam un pacat si sa iertam.
Incercam sa lasam de la noi, sa fim amabili si blanzi. Bun.
Incercam sa nu ne enervam, sa nu facem noi rau.
Dar ajungem, asa cum spune Alex si cum am inceput sa fac si eu, sa evitam oameni, locuri unde ne merge rau, sa ne izolam.
Este oare asta solutia?
Pe de o parte da, pentru ca in primul rand scapam de dureri noi insine, incercam sa ne vindecam rana si sa nu mai capatam alta.
Eu ma gandesc totusi ca nu izolarea este solutia, ci dimpotriva, discutia, clarificarea situatiei. Dar am observat ca multi nu doresc asta.
Incerci sa le explici ca gresesc, sa le arati niste solutii eventual si ei iti intorc spatele. Nu au timp, nu au rabdare.
Discutia si clarificarea problemei este importanta, pentru ca de multe ori conflictele, raul, apar(e) de la neintelegere si lipsa de comunicare.
Si este important sa afli si motivele care duc pe unul sau altul la o anumita decizie sau fapta rea. Poate are un motiv intemeiat, poate are dreptate.
Sau poate nu.
Iertarea asta mai are si un aspect negativ: daca tu il ierti pe omul respectiv si nu-i spui ce simti, ca te doare, ca nu e bine, acela va continua poate sa te raneasca. Nu va sti ca te raneste si mai mult, va crede ca tie nu-ti pasa ce face el.
Greseli facem cu totii, vina avem cu totii, dar trebuie sa comunicam ca sa ne putam corecta.
Si ar trebui ca iertarea sa vina din ambele parti. Ar trebui sa fie si "iarta-ma", nu numai "te-am iertat".
Eu am auzit de oameni care au iertat in situatii grele.
Neiertarea inseamna ruptura despartire. Si cazuri din astea sunt multe. De exemplu divorturile.
Un gest ramas in istorie, de umilinta si corectare a fost atunci cand Willy Brandt a ingenunchiat la Varsovia si a cerut iertare poporului polonez, pentru suferintele razboiului.
Daca ei au iertat, nu se spune. Probabil ca da.
Atentie, noi vorbim aici de mai multi termeni:
iertare, impacare, uitare, cerere de iertare, neiertare
Ar trebui lamurite pe rand.
|