Cugetari din Dharma

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Acceptarea Lui Iisus ca Dumnezeu este doar un prim pas. Este inceputul.

Ceea ce este cu adevarat important este urmarea Lui ("Urmeaza-Ma!") ...pana sus pe Cruce.

A-L urma pe Hristos inseamna a te nevoi pentru aprinderea unui duh de dragoste pentru toata faptura. Nu este o lucrare individuala, ci una impreuna cu Hristos. Omul traseaza forma gandului, Dumnezeu o umple.

Nu putem ramane impasibili fata de cei ce sufera - orientalii care inteleg gresit budismul, hinduismul isi justifica impasibilitatea cu cuvantul "karma" (omul primeste ceea ce merita) - crestintii pot invoca "liberul arbitru". Si daca n-ar fi cele doua, inima care nu intelege sensul adanc al dragostei isi poate justifica raceala prin nenumarate expresii si forme.

Cel ce-L urmeaza pe Hristos cauta frumusetea ascunsa din fiecare faptura, pentru ca toate au in adancul lor comoara unei bunatati care izvoraste din Bunatatea Fara Inceput.

Cel ce nu vede aceasta frumusete nici nu poate iubi. Iar daca nu iubeste nu este nici daruire, nici urmare de Hristos.

Omul poate crede ca este religios (budist, hindus, crestin...) fara sa vada ca de fapt se iubeste doar pe sine - iar aceasta nu este religie.

Ai afirmat ca jertfa Lui Hristos este pentru toti pacatosii.

Inseamna ca Iisus ii iubeste pe toti indiferent de nationalitate sau apartenenta religioasa.

A avea duhul Lui Iisus inseamna a avea aceasta dragoste si capacitatea de sacrificiu pentru toti acestia.

Da, ai mai avut abordarea asta o data, stim textul.

Nu poti substituie pe Hristos Dumnezeu si Persoana cu cine stie ce stari spirituale inchipuite.

Prin Hristos, daca vrei, cu certitudine ajungi la ceea ce este autentic spiritual.

Fara, orice filosofie/religie, este cvasi-inutila duhovniceste, reprezinta un hazard duhovnicesc.

Iar daca cei care nu L-au cunoscut, mai au circumstante atenuante, cineva care L-a cunoscut dar L-a inlocuit cu cine stie ce filosofie derizorie, cum faci tu, nu prea.