![]() |
![]() |
|
#11
|
|||
|
|||
![]()
Eu cred ca un preot/calugar cu viata sfanta ar ajuta-o cu adevarat. Atatia oameni dau marturii ca anumiti sfinti i-au ajutat. De ce n-ar ajuta-o si pe Yasmina? Unii resping ajutorul lui Dumnezeu, altii l-ar dori, dar fara sa-si schimbe viata. Parca vad ca unii o sa spuna ca e nevoie absoluta de psiholog si atat.
Cunosc persoane care si-au castigat linistea sufleteasca dupa lungi perioade de cautari. Credeau ca izvorul fericirii e in ceilalti, iar defectele trebuie căutate mai ales la ei. Au aflat, insa, ca izvorul fericirii este Dumnezeu si ca un singur gand rau impotriva aproapelui rupe legatura cu El. Spovedania sincera a faptelor, a vorbelor si a gandurilor fac sufletul curat, usor. In definitiv, ce treaba avem noi cu pacatele altora? Ii putem povatui sa se spovedească ei insisi si atat. Fiecare raspunde pentru pacatele lui: si copiii si parintii. Cu cat suntem mai curati sufleteste, cu atat pacea si linistea interioara raman cu noi mai mult timp. Nu e o rusine sa ne privim in oglinda duhovniceasca in aceasta viata cu ochi critici si sa ne scoatem afara din suflete propria mizerie. Daca nu avem bolovani, adica pacate grele, avem pietris, adica pacate mai usoare, iar daca nici pietris nu avem, in mod sigur avem nisip ( pacate cu vorba ori cu gandul) care innegresc haina Botezului. Sa nu uitam ca gandurile de mandrie sunt in masura sa ne faca nedemni de iubirea lui Dumnezeu. Exista pacate ale parintilor si exista pacate ale copiilor. Nu putem face ce vrem nici ca parinti, nici in calitate de copii. Ca sa nu gresim, mereu trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne lumineze mintea. Trebuie sa ne rugam pentru copii, dar si pentru parinti. Daca nu ne rugam, ii lasam loc necuratului sa-si faca de cap in viata noastra. Si gresim, de ne miram si noi si altii. Asadar, nimic fara Dumnezeu! Last edited by antoniap; 01.04.2016 at 15:08:45. |
|