Păcatul susținut de Presedinte !

[ioan67]

În prealabil postat de AlinB

Pledarea pentru definirea mai clară a naturii familiei este justificată nu doar de rațiuni ale moralei creștine, ci și de realitatea dramatică a prăbușirii demografice atât în România, cât și în celelalte țări europene.

Ei, domnule Alin, in virtutea supremei intelepciuni de a distinge binele de rau, va rugam sa ne spuneti daca zicem bine sau rau:
Din propozitia pe care ati citat-o mai sus, intelegem (bine sau prost, vom afla de la suprema intelepciune a dvs.) ca trebe sa fie oarece legatura intre realitatea dramatica a prabusirii demografice si definirea naturii familiei. Ca altfel pledoaria e in van!
Am inteles bine?


Acum, cu acordul dvs. vom pune cateva intrebari, dovada a faptului ca, fiind prosti, incercam sa gandim. Lucru riscant, cum am mai spus dar nu ne putem abtine, deh!

1) Ce legatura este, in ultimii 10-15-20 sau cati ani or fi invocati acolo (ca nu se precizeaza), intre definirea notiunii si dramatica prabusire?
Sa intelegem ca daca se da o definitie buna/corecta/normala/fireasca, va creste populatia?
Adica mai nou, dupa ce am acceptat ca barza nu aduce copii, aflam cumva ca pruncii se nasc in numar mai mare din pricina definitiilor mai bune?
Interesant aspect... Nu-mi trecuse prin minte, recunosc, prost cum sunt...

2) Daca nu ar exista realitatea dramatica a prabusirii, nu ne-ar mai interesa problema definitiei familiei? Adica ne-ar fi indiferent ce e aia familie, in ciuda faptului ca ne numim crestini, atata vreme cat se nasc mai multi copii? De cand a devenit sporul demografic un stimulent pentru preocuparea fata de definitia familiei?

3) Ce credeti, dramatica prabusire e produsul definitiilor vicioase? Sau, mai degraba (oh, urmeaza o expresie riscanta, care poate produce soc emotional persoanelor suferinde) avorturilor cu milioanele, care s-au petrecut in ultimele decenii in tarisoara noastra crestina?
Invatati-ne, ca nu ne pricepem, prosti fiind!

4) Cum explicati, de pe pozitia virtuosului om crestin care defineste familia (ooops! devin constient ca acum va cer ceva mai mult decat o definitie, ma iertati; va cer chiar sa operati cu ea precum si cu alte concepte, daca nu va suparati prea tare la suprema) ca in asa tarisoara evlavioasa, la care s-au adunat peste 3 milioane de semnaturi fericite, impactul predicilor sfinte privind uciderea pruncilor de catre propriii parinti a fost cu efect nul? Sa fi fost din cauza proastei definitii? Sa fi fost cumva din pricina homosexualilor care sunt tapul ispasitor al tuturor blestematiilor romanasilor? Nu cumva mai e vreo explicatie, suprematia voastra care ne invatati credinta?

Stimate domn, cu riscul de a pica iar testul de valabilitate a textului, imi permit sa nu mai fac apel la suprema intelepciune de care dati in mod curent dovada si va spun si io una, asa ca de la prost la suprem:
e de rasul lumii ca tocmai autorii celor mai odioase crime din ultima suta de ani de pe intreaga planeta (acestia sunt crestinii din Romania, domnule, ca sa nu avem dubii - ei au omorat milioane de copii, daruri ale Domnului, potentiali sfinti, mame, tati, doctori, poeti, teologi etc.) s-au strans laolalta sa ceara definitia familiei si sa dea replica homosexualilor!

Domnule, nu stiu ce suprema distinctie inteleapta veti face, dar intre un homosexual si un parinte care isi ucide copilul (adeseori mai multi copii in sir...), eu sunt tentat sa il iert mai degraba pe primul. Ca om vorbesc, din slabiciune omeneasca, eu nefiind suprem sau Dumnezeu.
Marturisesc ca imi vine extrem de greu sa mai privesc in ochi pe un ucigas de prunci.
Nu stiu cum sa ma port cu el, nu am invatat... ma simt asa, cum sa va zic, un pic cam nefiresc. Nu de alta dar instinctul asta nenorocit al supravietuirii imi sopteste ca acela care a ucis o data s-ar putea sa ucida iarasi. Pe oricine, din moment ce si-a ucis propriul copil...

Va rog frumos, prin mediile pe unde activati, atrageti-le atentia virtuosilor de profesie ca omul care si-a omorat semenul a pierdut ceva din statutul lui de om.
Si ca nu se cuvine sa mai faca valuri pios-moralizatoare pe post de taifun asupra semenilor sai homosexuali, cata vreme nu e sigur ca a facut o pocainta strasnica si ca l-a iertat Bunul Judecator.
Iar daca vom ajunge cumva in iad ca intreg popor, cum a debitat amica dvs. Antonia, asta nu se va intampla din pricina unui Presedinte care isi vede de rosturile sale conform statutului functiei si care subliniaza necesitatea pacii sociale si a discutiilor calme, ci mai degraba din pricina crimelor odioase pe care le-am facut noi insine, romanii, ucigasii de prunci, de viitor, de bucurie si de speranta.

Cu stima,
un prost