![]() |
![]() |
|
#13
|
|||
|
|||
![]()
Eu mă uit ce ne învață Cuviosul Nicodim Aghioritul în cartea sa Hristoitia - Bunul Moral al Creștinilor ,începând cu pagina 42 din sursa pdf(o anexez la final) :
„[...] 31. Hristos nu intră unde sunt muzici Voiți să vă încredințați, că și Domnul nostru Iisus Hristos nu intră în casa în care cântă muzici? Urmați-mă să mergem la Ierusalim. Ați ajuns? Aici a murit o fiică, și tatăl ei, care se numea Iair, a venit la Iisus, rugându-L pe dânsul cu durere de inimă să meargă la casa lui să o învieze. Prea milostivul Iisus Hristos, făcându-i-se deci milă, de necazul și reaua întâmplare a lui Iair, s-a dus la el acasă. Aici, însă, vede multă tulburare și fluierători care cântau din fluiere și surle, nu ca să pricinuiască bucurie, ci întristare, cu oarecare mâhnicioasă cântare ce grăiau;(că zice istoricul Iosip, că era obicei în vremea aceea, ca Evreii să cheme muzicanți la morțiilor, pentru a grăi jalnice cântări, și prin acestea să pornească pe oameni spre lacrimi (Cartea 3,Cap. 30; pentru robirea Iudeilor). Aceasta la fel o zice și sfântul Ioan Gură de Aur în tâlcuirea capului 9 de la Matei. Iar văzându-i pe ei Domnul, n-a voit să intre înlăuntrul casei lui Iair, nu;ci a poruncit să iasă toți afară, și după ce au ieșit, atunci a intrat El în casă; și apucând pe fecioară de mână, îndată a înviat-o cu atotputernică stăpânirea Dumnezeirii Sale. „Și viind Iisus în casa boierului, și văzând fluierătorii și mulțimea gâlcevind, a zis lor: fugiți, că n-a murit fecioara, ci doarme. Și își râdeau de dânsul. Iar dacă s-a scos afară poporul, intrând, o a luat de mână, și s-a sculat fecioara" (Mat. 9, 23). Acum să socotească fiecare, deosebirea ce au muzicanții nunților de astăzi, cu fluierătorii și muzicanții morților din vremea veche. Pentru că aceia fluierau ca să pornească plânsul, suspinurile și lacrimile, care nu sunt vătămătoare sufletului, ci și folositoare; iar muzicanții cei de acum, cântă la nunți spre a pricinui bucurie, râsuri și cântece curvești, care sunt vătămătoare și păgubitoare sufletului. Aceia fluierând și cântând, făceau casa unde cântau, casă de jale și de întristare; iar aceștia cântând cu organele lor, fac casa aceea unde cântă, casă de desfrâu și de păcat, precum zice Solomon: „Mai bine este a merge la casa plângerii, decât la casa ospățului" (Eccl. 7,3). Dar cu toate acestea, Domnul nostru, nici în casa unde erau muzicanții aceia n-a voit să intre, ci după ce au ieșit ei, atunci a intrat; ca să ne învețe prin aceasta, cât urăște și se îngrețoșează cu totul despre toți muzicanții, atât de cei ce pricinuiesc bucurie, cât și de cei ce pricinuiesc întristare, și ca să ne dea pildă să facem și noi asemenea, adică, să-i urâm și să nu-i băgăm în casele noastre să cânte.[...]” Negru pe alb nimic mai clar, decât pentru cei cu fasoane care se plictisesc în Biserică și au nevoie de adrenalină, sigur că pentru unii sunt grele măsurile Sfinților Părinți dar fiind un site cu profil ortodox se cuvine să facem trimitere la învățăturile acestora. sursa Hristoitia http://www.biblioteca-ortodoxa.ro/ca...ghioritul).pdf
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. |
|